Combaterea Poluării Aerului Produsă de Autovehicule

1. INTRODUCERE

Transporturile rutiere realizate cu autovehicule echipate cu motoare cu ardere internă au o contribuţie însemnată asupra poluării mediului înconjurător afectând practic toate ecosistemele.

Industria de transport reprezintă peste 6% din produsul intern brut (PIB) al Uniunii Europene (UE), peste 6% din forţa de muncă, 40%

din investiţiile statelor membre şi 30% din consumul de energie din

UE. Acest sector a înregistrat o creştere constantă în ultimele două decenii, de 2,3% pe an la transportul de bunuri şi 3,1% la cel de pasageri. În acelaşi timp, a crescut presiunea exercitată de sectorul transport asupra mediului şi societăţii.

Corelaţia dintre creşterea traficului rutier şi a riscurilor de sănătate

nu este imposibil de schimbat. Problema nu poate fi însă rezolvată printr-o singură măsură sau politică, ci este necesară o abordare

integrată pentru a reduce efectele negative, atât ale emisiilor cât şi ale zgomotului.

Pe baza principiului „poluatorul plăteşte”, toţi utilizatorii de transport (firmele de transport, conducătorii auto, călătorii) trebuie să fie responsabili financiar de costurile călătoriilor, inclusiv pentru daunele rezultate din acţiunile lor asupra mediului natural şi a celui construit, societăţii şi economiei. Taxarea pentru utilizarea infrastructurii, taxele de mediu sau pentru congestiile de trafic ar determina reducerea traficului şi, respectiv, impactul transporturilor asupra sănătăţii şi mediului; ar fi disponibile astfel şi fondurile de investiţii în acest sens. Studiile arată că poli-ticile de transport ce pornesc de la premisele unui impact cât mai redus asupra mediului nu numai că vor îmbunătăţi calitatea vieţii şi starea de sănătate a populaţiei, ci vor duce şi la o rată mai mare de angajare. Strategii simple pot ajuta în reducerea daunelor cauzate de transport sănătăţii umane: chiar şi implementarea riguroasă

a unor limitări de viteză şi a unor reglementări privind parcarea pot

duce în multe oraşe la limitarea emisiilor, creşterea siguranţei şi a utilizării transportului public.

2. POLUARE. NOŢIUNI GENERALE.

Autovehiculele, în marea lor majoritate, sunt propulsate de motoare termice cu piston. Motoarele termice, ca sisteme termo-mecanice, transformă energia potenţială chimică a combustibililor în energie mecanică prin intermediul unui ciclu termodinamic.

Energia potenţială chimică a combustibililor este eliberată în camera de ardere a motoarelor termice într-un proces de oxidare rapidă, energie ce este apoi transformată de mecanismele motorului în energie mecanică. Această reacţie foloseşte ca oxidant oxigenul din aer, iar ca fluid de lucru azotul din aer şi gazele de arderer ce rezultă în urma procesului de combustie. Forma generală a unei astfel de reacţii este prezentată în ecuaţia :

Cm Hn + (m + n/2) O2  n/2 H2O + m CO2 ,

unde “CmHn” este formula generică pentru hidrocarburi de tipul benzinelor şi motorinelor derivate din petrol, la ora actuală cei mai utilizaţi combustibili pentru motoarele de automobil. Dacă produşii

de ardere (din dreapta ecuaţiei) sunt numai apa şi dioxidul de carbon , reacţia este ideală, deci foarte greu, dacă nu imposibil de întâlnit în practică.