Arhitectura unui sistem de informare și monitorizare pentru rețeaua națională de drumuri

Pentru o economie modernă de success, abilitatea garantării unui transport fluent şi efficient de mărfuri şi personae este o cerinţă fundamentală. Nereuşita îndeplinirii acestei cerinţe reprezintă o ameninţare pentru competitivitate şi reflectă, deasemenea, o utilizare ne-durabilă a infrastructurii de transport.

Aplicaţiile ITS au demonstrate că sunt o modalitate validă şi eficientă de sprijin pentru managementul şi operare serviciilor de transport. Acestea pot ajuta la:

- Reducerea majoră a accidentelor rutiere;

- Creşterea capacităţii efective a drumurilor fără noi construcţii (demonstrat, până la 20%);

- Reducerea timpului călătoriei (cu o estimare de 1 an la nivelul unei vieţi umane);

- Reducerea semnificativă a poluării vehiculelor, ex. emisiile de CO2;

Sistemele Inteligente de Transport (ITS), includ o gamă largă de instrumente şi servicii derivate de la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor.

Aceste sisteme au potentialul de a furniza beneficii semnificative legate de eficienţa operaţională, calitatea serviciilor, managementul infrastructurii, şi în acelaşi timp pentru imbunătăţirea siguranţei, reducerea impactului de mediu şi serviciilor de informare pentru utilizatori.

Sistemele ITS sunt utilizate pentru:

- automatizarea managementului traficului;

- suportul operaţiilor de transport public;

- management la cerere;

- servicii pentru informarea călătorilor şi planificarea călătoriei;

- managementul parcului de vehicule şi al mărfurilor;

- managementul incidentelor şi suport pentru servicii de urgenţe;

- servicii de plată electronică şi colectare a taxelor;

- tehnologii avansate la bordul vehiculelor.

Arhitecturile ITS pot fi create la nivel naţional, regional sau la nivelul unui oraş precum şi legate de sectoare sau servicii specifice.

Acestea ajută la utilizarea efectivă a ITS, în sensul că:

- Pot fi planificate într-un mod logic;

- Se integrează cu succes cu alte sisteme;

- Ating nivelurilor de performanţă dorite;

- Au comportamentul dorit;

- Sunt simplu de condus;

- Sunt simplu de intreţinut;

- Sunt simplu de extins;

- Satisfac aşteptările utilizatorilor.

Sistemul de informare şi monitorizare este destinat monitorizării şi informării calatorilor asupra condiţiilor de trafic, afişării de mesaje pentru siguranţa traficului, de semne sau texte educativ-preventive.

Descrierea retelei nationale de drumuri

Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședințe ale județelor, legăturile între acestea, precum și cu țările vecine, și pot fi: autostrăzi; drumuri expres; drumuri naționale europene (E); drumuri naționale principale și drumuri naționale secundare.

România dispune de 81.693 kilometri de drum public. Aproape 60.000 de kilometri sunt de drum vechi și plin de gropi, iar 22.865 km au trecut printr-un proces de modernizare, cea mai mare parte cu îmbrăcăminți asfaltice de tip greu și mijlociu. Investițiile realizate nu garantează însă șoferilor o călătorie fără griji, pentru că jumătate dintre aceste suprafețe refăcute sunt deficitare și au durata de serviciu depășită.

Din totalul de drumuri, 16.600 sunt drumuri naționale, în jur de 35.000 km sunt drumuri județene și 29.843 km - drumuri comunale. Cele mai multe drumuri din România sunt de două benzi și doar 1.280 km dispun de patru benzi de circulație.

România ocupă locul 123 la capitolul calitate a drumurilor, într-un top realizat de Forumul Economic Mondial (FEM). Înainte României apar țări ca Albania, Bulgaria, statele asiatice Kârgâzstan și Cambodgia și statele africane Burundi, Tanzania și Zambia.

România dispunea la începutul lui 2010 de 310 kilometri de autostradă.