Activitatea de lobby a Federației Operatorilor Români de Transporturi

In analiza de fata avem in vedere explicarea fenomenului de “corporatism” si a

celui de “lobby”, astfel ca in Enciclopedia Britanica se mentioneaza despre corporatism: ”conform teoriei, angajatorii si angajatii sunt organizati in corporatii industriale si profesionale avand rolul de a reprezenta politic organizatia si de a controla oamenii din jurisdictia lor”. Originile corporatismului le regasim in Europa centrala, dupa Revolutia

Franceza, ideea fiind aplicata abia la venirea lui Benito Mussolini in Italia.

In ceea ce urmeaza aflam din Dictionarul politic realizat de catre Wyn Grant anu-

mite aspecte determinante pentru analiza unui grup de interes. Astfel, principalul miez al corporatismului este notiunea de sistem de intermediere a intereselor legand producatorul de interese de stat, in care interesele explicit recunoscute al organizatiilor sunt incorpo-

rate in procesul de policy – making, ambele in termeni de negociere a politicii si garan-

tare a respectarii de catre membrii acestora in conformitate cu politica respectiva. In timp ce unii analisti au sustinut faptul ca modalitatile corporatiste trebuie sa fie tripartite, implicand statul, angajatorii organizati si munca organizata, altii au sustinut ca pot fi bipartite, intre stat si unul dintre “partenerii sociali”, sau intre “partenerii sociali” insisi.

Aspectul de intermediere este preluat ca idee centrala a corporatismului, dupa cum observam la A. Cawson, fiind punctul de plecare a multor analize ce au dezvoltat concep-

tul in sine. Dupa Primul Razboi Mondial, ideea de corporatism a fost preluata de catre dreptul radical, in particular de catre Mussolini, care l-a pozitionat in centrul regimului fascist din Italia. Ca o consecinta, corporatismul a trecut prin modificari de la invinuire la asociere, astfel ca la un moment dat a devenit sinonim al fascismului asa cum intalnim in cartile ce mentioneaza modul de initiere al curentului si evolutia sa, insa a disparut din majoritate discutiilor politice, cu toate ca a continuat sa evolueze in Spania si Portugalia.

Samuel Beer mentioneaza in cartea sa “Modern British Politics” (1965) despre o predictie a sa in ceea ce priveste “corporatismul” astfel: “urmatoarea dezvoltare a corpo-

ratismului nu va intarzia sa apara”.

Andrew Shonfield mentioneaza in cartea sa “Modern Capitalism”(1965) ideea conform careia corporatismul poate observat si in termeni de management corporatist al

planificarii economice, in care principalele grupuri de interes s-au unit pentru a conclu-

ziona ocazii despre viitorul lor comportament. In 1974, Scmitter a publicat lucrarea “Still the Century of Corporatism?”, titlul facand referire la predictia lui Mihail Manoilescu din 1934, si anume ca daca secolul al XIX lea a fost dedicat liberalismului, atunci secolul XX trebuie sa fie cel al corporatismului.

Despre cercetarea empirica a lobby-ului, Baumgartner si Leech considera ca s-a adu-

nat destul de mult material, insa lucrarile teoretice inca sunt inconsistente in ceea ce s-a cercetat inca, iar Wright este de parere ca “activitatea de lobby este despre preferintele puterii legislative o politica strategica ce intentioneaza sa induca membrilor sa-si schimbe opinia – probabil convingerile, valorile sau interesele pe probleme pe politici publice”.

Denzau si Munger (1986) dezvolta un model de luare de mita in care comoditatea legislatorilor furnizeaza grupurilor, nu este rolul cererii de voturi. ci servicii electorale, favoruri sau “efort”. Astfel, legislatorii primesc diverse contributii sau alte resurse

electorale, pe care ei le folosesc apoi pentru a-i ajuta sa castige voturi la urmatoarele alegeri. Ideea este ca grupurile de interes au influenta legislativa limitata si ca votantii

mai putin organizati devin reprezentati.

In privinta activitatii de “lobby”, in lucrarea “Reglementarea activitatii de lobby”,

realizata de Liviu Mihaileanu si Aurelian Horja, avem ca mesaj de intampinare: “Cartea de faţă doreşte să vină in sprijinul demitizării caracterului ocult al activităţii de lobby, favorizat de cunoaşterea superficială a acestei activităţi şi de prejudecăţile legate de posibilitatea de influenţare legală a deciziilor legislativului”. Prin urmare, pornim de la

o perspectiva in care exista deja o perceptie negativa a acestui fenomen si ulterior observam si principalele argumente ce valideaza ca fiind un fenomen cat se poate de normal in societatea actuala. Autorii lucrarii mai sus mentionate fac referire la asocierea

fenomenului de “lobby” cu traficul de influenta, si de aici perceptia negativa existenta.

Motivatia existentei “lobby”-ului se argumenteaza in aceasta lucrare, specificandu-se faptul ca guvernantii trebuie sa fie informati despre efectele produse de legi asupra unor categorii de persoane si de aceea hotararile de Guvern trebuie luate in deplina cu-

nostiinta de cauza. In privinta instrumentelor activitatii de lobby, sunt expuse cercetarea stiintifica, furnizarea de informatii, contributiile politice, contactele cu factorii de decizie, persuasiunea, initierea de dezbateri politice si realizarea de coalitii.