Plagiat versus copyright

Introducere

În zilele noastre, din cauza comodității, a lipsei de interes și multitudinea de informații aflate pe internet, autenticitatea și originalitatea tind să dispară. Internetul oferă o gamă variată de informații pentru anumite lucrări științifice și nu numai, dar calitatea acestora poate fi una slaba. În unele cazuri, din anumite motive, precum: neprelucrarea informațiilor, prezentarea operei fără a deține drepturi de autor, scrierea greșită a citatelor din sursele consultate, dificultăți în cercetarea științifică, nerespectarea unor reguli impuse de către îndrumător, procurarea unor lucrări gata făcute sau obținerea acesteia fară a aduce o notă personală în conceperea lucrării poate rezulta consecințe ca de exemplu: plagiatul sau copyright -ul.

Referatul este format din 3 capitole, împărțite la rândul lor în subcapitole și la final se află concluzia.

Capitolul 1 este format dintr-un subcapitol. Subiectul principal din acestă diviziune este plagiatul. Este format din definiția plagiatului, caracteristicile, tipologiile de plagiat , tipurile și, în final, combaterea plagiatului din lucrările create.

Capitolul 2 vizează drepturile de autor și încălcarea acestora. Subiectele ce formează acest capitol sunt: definiția, regulile impuse de către autor, consecințele pe care le are persoana în cauza conform legii în vigoare, suma renumerației pe care autorul o încasează și evitarea încălcării drepturilor de autor.

Capitolul 3 conține asemănările și deosebirile dintre plagiat și copyright.

Și în final, concluzia conține un scurt rezumat, opinii personale și un exemplu de program special folosit pentru combaterea plagiatului.

Capitolul 1. Plagiatul

Plagiatul este definit ca procurarea ideilor, informațiilor, imaginilor prezentându-le drept creație proprie, fără menționarea sursei originale.

În elaborarea propriei lucrări se poate realiza și plagiatul involuntar. Acesta are ca și caracteristici: greșeli privind sistemul de citare, neprecizarea sursei materialului, necunoașterea faptului că informația nu face parte din fondul de cunoaștere comună, lipsa de informare a practicii care încalcă etica științifică.

Plagiatul nu se pedepsește de către lege, ci de instituții de învățământ, entități comerciale, asociații profesionale.

1.1. Tipologii a plagiatului:

1. Plagiatul direct, integral: „preluarea unui text [cuvânt cu cuvânt] și folosirea acestuia în propriul text fără a cita autorul sursă. Se consideră plagiat direct și situația în care, textul preluat este încadrat de propriile idei, dar lipsesc ghilimelele sau parafrazarea pentru textul preluat și indicarea referinței” (Sursa: SNSPA- FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, Ghid Anti-plagiat, București 2015 pagina 7; Shafir, 2012).

2. Plagiatul de tip mozaic: „preluarea unor fragmente dintr-o sursă/din mai multe surse, schimbând unele cuvinte, dar fără însă a parafraza în mod adecvat și fără a include textul între ghilimele”. Este apreciat ca plagiat de tip mozaic, situația în care autorul unei lucrări nu face o distincție clară între propriile idei și ideile altor autori ale căror opere le-a consultat în formularea propriilo argumente și în elaborarea lucrării (Sursa: SNSPA- FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, Ghid Anti-plagiat, București 2015 pagina 7; Shafir, 2012).

3. Plagiatul prin nerespectarea obligației de originalitate: „folosirea unui număr mare de paragrafe sau idei din sursele consultate, cu citarea acestora, dar în proporție mult prea mare, astfel încât acestea alcătuiesc majoritatea lucrării” (Sursa: SNSPA- FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, Ghid Anti-plagiat, București 2015 pagina 7; Coravu, 2013; plagiarism.org).

4. Plagiatul prin citarea fără referință: „folosirea textului preluat cu utilizarea ghilimelelor, dar fără indicarea sursei/referinței originale” (Sursa: SNSPA- FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ, Ghid Anti-plagiat, București 2015 pagina 7; Shafir, 2012).