Conform datelor detinute de Biroul Roman de Audit Transmedia dar si altor contorizari, circa 85% dintre utilizatorii de internet prefera continutul video. Creatorii platformelor de Social Media si-au optimizat serviciile tocmai pentru a facilita interesul publicului, bazat pe obiceiurile acestuia de consum. Astfel, Instagram a devenit viral pana in 2019 pentru functia IG TV pe care o punea la dispozitie utilizatorilor, functie prin care acestia puteau incarca videoclipuri cu durate mai lungi de 60 de secunde si prin care impartaseau tendinte, desfasurau acte artistice sau pur si simplu stimulau doza de divertisment livrata in online. Totodata, optiunea Instagram Stories a facut ca aplicatia sa-si creasca volumul de continut original share-uit si a atras utilizatorii spre a-si expune momente din viata lor privata. Tot mai multi consumatori de Instagram distribuie pe Stories diferite filmulete si poze din viata de zi cu zi, fie ca mananca la un restaurant, fie ca citesc ceva anume si vor sa impartaseasca lumii, fie calatorii in timp real, ba chiar surpind si alte persoane din cercul lor de activitate. In ultima perioada, toata activitatea noii generatii s-a mutat in online. Practic, s-a creat o realitate virtuala in care utilizatorii traiesc. Acestia au dezvoltat o dependenta in ceea ce priveste expunerea unei vieti perfecte, conforme si induc falsa perceptie ca lucrurile pe care ei vor sa le afiseze online creeaza o generalizare a traiului din viata reala. In realitate, insa, Social Media scoate la iveala acea parte vulenrabila a omului si-l determina sa-si croiasca propria realitate virtuala, cea pe care o vede ca fiind corecta, insa confuzia se contureaza in momentul in care se creeaza discrepanta intre ceea ce exista si ceea ce se livreaza. Oamenii posteaza doar ceea ce cred ei ca e interesant, placut la vedere sau care trezeste anumite pareri. Informatiile livrate online sunt filtrate de utilizatori, de aceea se creeaza falsa senzatie ca, intr-adevar, asa se desfasoara viata unui individ. De exemplu, o pesoana face poze la diferite preparate fine dinning, de fiecare data cand merge la restaurant, insa in restul timpului mananca cartofi prajiti. In online apar postate doar meniurile pompoase, dand senzatia ca nivelul acesta de trai al individului este cel constant. Se creeaza o bula de idealism spre care restul utilizatorilor tind sa se orienteze si spre care aspira. Astfel se contureaza acele ,,modele" de comportament, tinuta, stare si mod de trai, insuflate in online. Un aport considerabil in acest demers al digitalizarii traiului o au acele persoane publice care poarta eticheta de influenceri si care starnesc in randul populatiei consumatoare de continut online dorinta de a fi conform si de a copia sau ,,imprumuta" anumite comportamente viralizate. O alta nisa spre care acesti ,,reprezentanti" ai Social Media se indreapta si pe o care o dezvolta este cea a online marketing-ului. Multi dintre influenceri folosesc acele functii extra ale Instagramului pentru recomandari, promovari platite sau chiar pentru campanii extinse. Crearea ,,trend-urilor" in online atrage tot mai multi utilizatori spre a copia anumite actiuni si ii fidelizeaza involuntar pentru produsul sau serviciul promovat. De exemplu, un influencer posteaza un clip cu o doza de suc si-si asorteaza imbracamintea cu eticheta produsului. Te provoaca sa faci asta, la randul tau si sa-l etichetezi in postarea ta, urmand cat tu sa fii pus pe story-ul de pe pagina de Instagram a influencer-ului. Aceste promosiuni tintesc catre valorile fundamentale ale omului de rand si starnesc in cel care asimileaza mesajul nevoia de afirmare. Poate ca tu vei proceda conform indicatiilor si vei aparea pe story, satisfacand astfel o nevoie interioara, in timp ce initiatorul trend-ului si-a atins obiectivul, acela de a promova si viraliza. La randul sau, compania/ brandul si-a atins scopul final: ai cumparat produsul. Ba mai mult, l-ai promovat.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).