Etică inginerie genetică

Ingineria genetica poate fi definita ca un ansamblu de metode si tehnici care permit fie introducerea in patrimoniul genetic al unei celule a uneia sau mai multor gene noi, de interes, fie modificarea expresiei unei/unor gene prezente deja, in celula.

In 1993, sub egida UNESCO, a luat fiinta Comitetul International de Bioetica, care a elaborat o declaratie pentru protectia genomului uman. Acest text, luat ca referinta de comunitatea oamenilor de stiinta, subliniaza ideea ca genomul uman constituie un patrimoniu comun al speciei umane, care "trebuie protejat pentru a salva integritatea speciei umane."

"Bioetica (bios-viata, ethos-etica) este stiinta specifica care, utilizand o metodologie interdisciplinara, are drept obiectiv examenul sistematic al comportamentului uman in domeniul stiintelor vietii si al sanatatii, examinat in lumina valorilor si principiilor morale" (Enciclopedia de Bioetica, Paris, 1978).

Cuvinte cheie: clonare, celule stem, bioetica, reglementare juridica.

Importanta si delimitarea temei

Recomandarea 934/1982 a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei asupra relatiei intre drepturile omului si ingineria genetica statueaza, pe de o parte, dreptul ca mostenirea genetica sa nu fie supusa unor manipulari, iar pe de alta parte dreptul la aplicare a ingineriei genetice asupra celulelor somatice ale individului, vizand prevenirea si eliminarea unor boli genetice, in conditiile consimtamantului informat al celui interesat. Limitele aplicarii sunt, insa, lasate la atitudinea comisiilor specializate independente, care vor decide inainte ca aceasta aplicare sa devina operativa si cu posibilitatea revizuirii in timp a criteriilor.

Bioetica,a primit cea mai directa provocare din partea descoperirilor ingineriei genetice. In opinia publica ca si in publicatiile destinate popularizarii, expresii ca " manipulare genetica" si "inginerie genetica" sunt percepute intr-un context de incertitudine si in acelasi timp de invitatie la vigilenta maxima. Incertitudinile si alarmarile sporesc acolo unde nu se cunosc bine nici semnificatia, nici posibilitatile efective de aplicare.

Prin termenul generic de "manipulare genetica" se inteleg si alte interventii asupra vietii, mai ales asupra vietii copilului care urmeaza sa se nasca, ca de exemplu procreatia artificiala, care, direct si propriu-zis, nu implica interventii asupra codului genetic, ci asupra gametilor si embrionilor pentru a asigura procrearea.

Se inregistreaza atitudini diferite chiar printre cercetatori. Unii sunt optimisti gandindu-se la marile sperante care se deschid in domeniul terapiei genetice sau geneterapiei: aceasta atitudine este proprie celor care lucreaza in domeniu, biologi moleculari sau genetisti, care atunci cand se gandesc la aceste sperante, nu doresc piedici sau obligatii ale legilor si nu dau importanta mijloacelor care ar urma sa fie folosite, ca in cazul experimentelor pe embrioni, considerate de unii necesare pentru atingerea scopului lor.

Altii sunt mai preocupati de posibilele devieri legate de inginerie si manipulare, care, odata incepute, ar putea schimba statutul genetic al umanitatii, revolutie ce ar intrece, prin importanta, riscul oricarei alte revolutii

1.Preot prof.univ.dr. Sorin Cosma-"Curs elementar de bioetica"

Timisoara,2002;

2.Gheorghe Scripcaru, Aurora Ciuca, Vasile Astarastoaei, Calin Scripcaru."Bioetica","Stiintele vietii si drepturile omului"Iasi,1998;

3.Constantin Maximilian, "Drumurile sperantei", Bucuresti, 1989.

4."Introducere in biodrept", Ed. Lumina Lex, 2003, Conf. Dr. Vasile

Astarastoaie, Dr. Ortansa Stoica.

5."Manipularile genetice si implicatiile lor juridice", Gheorghe Scripcaru, Aurora Ciuca, Calin Scripcaru, Liliana Isac .

http://www.trinitas.ro/editura/cm/articol.php?an=1998&luna=09-10&art=37

http://www.crestinortodox.ro/Clonarea-p365-21926

http://www.profamilia.ro/culturavietii.asp?manual=11