Comunicare Publica si Argumentare

Extras din referat Cum descarc?

Actul de argumentare implica urmatoarele sensuri majore: totalitatea mijloacelor pe care le folosim in fundamentarea diverselor opinii, cu scopul de a le impartasi si altora; maniera de rezolvare constructiva a diverselor conflicte de opinii; mijloacele specifice folosite in diferite domenii de activitate de catre indivizi si grupuri umane pentru a ajunge sa acceada la cunoastere. O investigare, chiar succinta, asupra argumentarii releva importanta unor conexiuni cu alte domenii: relatia cu teoria comunicarii, relatia cu retorica (teoria elocintei), relatia cu psihologia, relatia cu teoria actiunii eficiente (praxiologia), relatia cu logica intrebarii (erotetica), relatia cu etica s.a. Insa, sub aspect structural, cea mai
semnificativa relatie este cu logica, intrucat argumentarea, ca "practica logica" sau "logica in actiune", este un demers aplicativ integrat imperativelor rationalitatii.Ce investigheaza logica? Rationamentul in sine (inferenta in terminologia moderna), ca expresie a rationalitatii pure. Ce investigheaza argumentarea? Tot rationamentul, insa aflat in conditii concrete de functionare si corectitudine: nivel corect sau incorect de utilizare a rationamentului sub aspect logic; valoarea lui in raport cu teza ce trebuie argumentata; auditoriul pentru care se argumenteaza; finalitatea urmarita prin argumentare; gradul de eficienta in justificarea unei propozitii s.a. In argumentare, ca practica a rationamentului, se apeleaza la exemple reale, luate din practica gandirii istorice, juridice, politice, filosofice, jurnalistice, din viata cotidiana, publica sau privata.
Teoria moderna a argumentarii isi are inceputurile in deceniul sase al secolului
al XX-lea. In acelasi an, 1958, au aparut doua lucrari, ambele orientate spre
ameliorarea competentei argumentative si critice, insa vehiculand viziuni diferite
despre relatia cu logica formala. Este vorba despre "Traite de l`argumentation. La nouvelle rhetorique" (Universite de Bruxelles,1958), scris de Chaim Perelman impreuna cu asistenta sa Lucie Olbrechts-Tyteca si "The Uses of Argument" (Cambridge University Press, Cambridge,1958) a lui Stephen Toulmin. In prima lucrare, care marcheaza apogeul Scolii de la Bruxelles, teoria argumentarii (numita "neoretorica") este vazuta ca o intregire necesara a logicii si relevanta pentru practica rationamentului in sfera stiintelor umane, a practicii juridice, istorice, politice, filosofice, jurnalistice si in viata de fiecare zi. In a doua lucrare,
Stephen Toulmin preconizeaza o reorientare a logicii spre criterii de validare a
rationamentelor recunoscute in practica. Noi directii de integrare si analiza a discursului argumentativ
Argumentarea ca logica informala
Teoria argumentarii beneficiaza astazi de o perspectiva logica, cunoscuta sub
numele de "logica informala", nume adoptat de o miscare pedagogica si teoretica de reforma in domeniul logicii, dezvoltata in principal in America de Nord anglofona.Logica informala este o reactie la constructiile axiomatico-deductive ale logicii din zilele noastre, mai exact la pretentia acesteia de a fi studiata ca baza pentru analiza practicii argumentative. Exista o diversitate de orientari, de optiuni tematice si explicative care se presupun sub titulatura de "logica informala":
a) analiza sofismelor, instrument pentru o critica pertinenta a argumentelor
prin descoperirea erorilor in argumentare;
b) cultivarea gandirii critice ("critical thinking"), adica deprinderea de a
evalua argumentele, dar si de pregatire pentru viata publica, unde disputele
de idei sunt omniprezente;
c) evaluarea argumentelor, formarea competentelor pentru utilizarea unor
metode de analiza critica a argumentelor proprii sau ale celorlalti;
d) logica aplicata, adica analiza argumentelor prin prisma unor tipuri de
logica moderne.
Promotorul ideii de logica informala este J. Anthony Blair, profesor la
Universitatea din Windsor.
Argumentarea ca logica discursiva
O directie promitatoare de cercetare in domeniul argumentarii este logica
discursiva. A fost initiata de Jean-Blaise Grize si dezvoltata de colaboratorii sai,
printre care si Georges Vignaux, in cadrul Centrului de Cercetari Semiologice al
Universitatii din Neuchatel (Elvetia). Pentru cercetatorii acestei orientari, logica
formala (cu diversele ei forme de rationare) nu reprezinta un instrument in sine.
Logica formala isi demonstreaza utilitatea doar atunci cand este integrate discursivitatii, iar una dintre formele cele mai interesate ale ei este si argumentarea.
Argumentarea ca problematologie
Un demers argumentativ poate fi analizat si din perspectiva tensiunii ideatice
pe care o dezvolta. Conceptul de "problema" exprima cel mai bine aceasta tensiune ideatica, iar investigatiile privind aceste aspecte au generat o interpretare a argumentarii prin prisma unui "model problematologic" de analiza a discursivitatii. Termenul de "problematologie" si modelul teoretic adiacent a fost creat de Michel Meyer, profesor la Universitatea Libera din Bruxelles.
Conceptele esentiale ale modelului problematologic sunt: situatie
problematologica, diferenta problematologica, interogativitate radicala, criterii ale
problematologicului. In acelasi timp, ele sunt grile de analiza a argumentarii din aceasta perspectiva.
Argumentarea ca pragmatica dialectica
Interpretarea argumentarii prin prisma modelului "pragmatico-dialectic" de
solutionare a conflictelor de opinii apartine lui Frans H. van Eemeren si Rob
Grootendorst, profesori la Universitatea din Amsterdam. Incercarea de pragmatica dialectica iti propune sa imbine idealul normativitatii cu cel al descriptivitatii, astfel incat analiza argumentarii sa vizeze integralitatea modelului.


Fisiere in arhiva (1):

  • Comunicare Publica si Argumentare.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!