Viața și sistemul medical

Viaţă versus sistemul medical românesc

Sistemul medical românesc...spitalele din România... sunt cuvinte cărora le-a fost acordată o atenţie specială din partea presei în ultimii ani şi cel mai mult în anul 2010 când zeci de tragedii petrecute în spitale ne-au fost făcute cunoscute prin intermediul presei scrise, radioului, internetului şi mai ales a televizorului. Că sistemul românesc medical este în cădere liberă nu este o noutate, noutăţi sunt doar ştirile în care aflăm cum se moare şi de ce se moare în spitale. În spitalele noastre se moare pentru că există prea puţin personal medical, pentru că nu sunt tratamente şi medicamente, pentru că sunt infecţii, pentru că nu toţi bolnavii au de unde să dea “şpagă” şi pentru că se provoacă incendii.

Cazul de la Maternitatea Giuleşti a făcut înconjurul lumii. Să reamintim pe scurt cele întâmplate. La data de 16 august 2010 maternitatea Giuleşti a luat foc. În urma anchetelor făcute se pare că incendiul a fost produs de un scurt circuit la sistemul electric al aparatului de aer condiţionat din salonul de reanimare al maternităţii.

Pe loc au murit trei bebeluşi, iar din cauza arsurilor s-au mai stins din viaţa încă doi din cei unsprezece nou-născuţi.

Vinovată de această situaţie s-a făcut în primul rând asistenta Florina Cârstea, care la momentul incendiului nu se afla în salon, ci la ziua uneia dintre colege. Alături de aceasta a mai fost găsit vinovat şi directorul spitalului din Giuleşti, Bogdan Marinescu. Ca şi asistenta Cârstea, medicul se face vinovat de neglijenţă în serviciu, dar şi de faptul că nu a luat măsuri corespunzătoare de sănătate şi securitate în muncă.

În urma anchetei s-au constat încălcarea normelor de securitate în muncă, de securitate a sistemelor electrice şi gestionarea resurselor umane.

Dat fiind cazul acesta nu este normal ca neîncrederea părinţilor în sistemul medical românesc de stat să fie din ce în ce mai mic? Eu cred că da şi mă bazez pe faptul că din ce în ce mai mulţi oameni preferă să îşi ia de la gură şi să apeleze la sistemul privat, deoarece condiţiile din clinicile private sunt mult mai bune decât într-un spital de stat românesc, unde astăzi bolnavii trebuie să îşi cumpere inclusiv medicamentele pentru a fi trataţi de medici.

Referitor la cazul expus presa a dezvăluit faptul că fiecare familie cărui i-a murit copilul ar primi de la stat un ajutor în cuantum de 5.000 de lei, iar pentru fiecare copil ranit grav ar fi acordaţi 3.000 de lei. Ce e mai grav decât să vedem astăzi că se poate plăti pentru o viaţă? Oamenii din minister pot simţi durerea unei mame care a trecut într-un timp foarte scurt de la chinurile naşterii, la fericirea faptului că a dat viaţă şi mai apoi la starea de agonie dată de moartea copilului?

Părerea mea este că vinovaţi se găsesc pentru că ei există. În schimb consider că în afară de oamenii implicaţi direct în această problemă vinovat se face inclusiv sistemul,el este un vinovat indirect, iar tragedia de la maternitate reprezintă efectul negativ al guvernanţilor, care se preocupă de orice, mai puţin de sistemul medical românesc şi de reabilitarea lui.

Din punctual meu de vedere primul vinovat direct este asistenta, deoarece nu este o scuză că era doar ea singură pe tură la atâţia copii. Indiferent care ar fi fost motivele părăsirii secţiei de reanimare, ea trebuia să îşi lase un înlocuitor, respectiv o altă asistentă. Un al doilea vinovat este managerul spitalului pentru că a fost de acord cu achiziţionarea unui aparat de utilizare casnică în locul unei aparaturi de tip industrial, iar un alt vinovat este şeful serviciului tehnic pentru că nu a verificat constant starea aparaturii. Iar acum să stăm să ne gândim...Era oare atât de costisitoare achiziţionarea unor aparate de detectat fumul, care azi şi cel puţin în Bucureşti te loveşti de ele aproape în orice clădire...ce-i drept privată, mai puţin publică.