Umanizarea Dreptului Umanitar

Extras din referat Cum descarc?

Masura in care dreptul umanitar a pornit deja de la caracterul pur interstatal axat pe reciprocitate poate fi observata si prin revederea formularii, de acum invechita, si omnes. 
Si omnes scoasa din uz, regasita in tratatele timpurii ale dreptului razboiului, a prevazut ca, daca o parte la un conflict nu era parte a instrumentului juridic, tratatul nu s-ar aplica relatiilor dintre toate partile conflictului .
Clauza si omnes a Conventiei de la Haga din 1907 a amenintat integritatea partilor care au influentat actiunea de la Nurenberg. In fata tribunalului, apararea criminalilor de razboi germani a adus probe potrivit carora clauza de participare generala a barat aplicarea conventiei, intrucat mai multi beligeranti erau constituiti in aliante. Drept raspuns, Tribunalul Militar International a recunoscut ca in timp au fost adoptate regulamentele de la Haga prin care s-au statuat norme recunoscute de catre toate natiunile civilizate ca exprimand legile si obiceiurile razboiului . 
Conventia a IV-a de la Haga este inca in vigoare, dar de cand cea mai mare parte a dispozitiilor sale sunt acum privite ca drept cutumiar, clauza de participare generala a fost in mod explicit anulata prin Conventia din 1929, privitoare la tratamentul prizonierilor de razboi si Conventia din 1929 pentru imbunatatirea sortii ranitilor si bolnavilor din armatele in campanie. 
Articolul 82 al Conventiei privind tratamentul prizonierilor de razboi a prevazut ca ,,in cazul cand, in timp de razboi, unul din beligeranti nu ar fi parte la conventie, prevederile acesteia vor ramane, totusi, obligatorii intre beligerantii care sunt parti" . 
Articolul 2(3) comun al conventiilor de la Geneva din 1949 a mers mai departe, in plus, prevede ca ,,daca una din Puterile in conflict nu este parte la conventie, Puterile care sunt parti la aceasta vor ramane totusi legate prin ea in raporturile lor reciproce. In afara de aceasta, ele vor fi legate prin conventie fata de sus-zisa putere, daca aceasta o accepta si ii aplica dispozitiile, adica acea putere accepta conventia numai pentru conflicte specifice". Aceasta idee fusese publicata in 1929, dar respinsa . 
Curtea Internationala de Justitie retine art. 1 comun al celor patru conventii de la Geneva, ca exprimand dreptul cutumiar . Articolul stabileste ca "Inaltele Parti Contractante se angajeaza sa respecte si sa faca sa fie respectata prezenta Conventie in toate imprejurarile" rezumand respingerea reciprocitatii si insistand asupra aplicarii automate a conventiilor.
Comentariile primei Conventii subliniaza caracterul neconditional si nereciproc al obligatiilor: "Un stat nu proclama principiul protectiei datorate combatantilor raniti si bolnavi in speranta de a salva un anumit numar al propriilor sai conationali. El procedeaza asadar in acest fel, in afara respectului pentru persoana umana" . 
Un alt aspect al art. 1 comun, provenit in mod similar din respingerea principiului reciprocitatii, merge in miezul raspunderii pentru violari ale dreptului international umanitar. Desi se poate sa fi fost bine intentionate la adresa obligatiilor ce revin unei parti de a indeplini si a asigura respect pentru conventie de catre intregul sau aparat civil si militar si poate chiar de catre intreaga sa populatie, articolul 1 a fost interpretat ulterior ca acordand stabilitate pentru parti vis-a-vis de statele violatoare. Partile ar putea, de aceea, sa se straduiasca sa aduca o parte violatoare inapoi in consimtamant si astfel sa promoveze aplicarea universala. Intr-o mare masura, aceste interpretari au fost declansate de comentariile efectuate de catre CICR si de literatura de specialitate generata de ele . 
Daca partile trebuie sa actioneze in comun sau ar putea lua masuri in mod individual cu privire la un stat violator este incert. Cu toate acestea, art. 1 comun poate fi deja vazut ca dreptul umanitar aplicabil erga onmes, analog drepturilor omului . 
Caracterul reciproc al dreptului international clasic si al dreptului razboiului in particular s-a manifestat veridic in incercarile sale catre represalii. Totusi, de la concluzia Conventiei prizonierilor de razboi din 1929, la adoptarea Protocolului Aditional I in 1977, domeniul represaliilor legitime s-a redus dramatic. Conventia din 1929 interzicea represaliile impotriva prizonierilor de razboi. Conventiile de la Geneva din 1929 interziceau represaliile impotriva persoanelor, institutiilor sau proprietatii protejate de clauzele lor (incluzand ranitii, bolnavii si naufragiatii, personalul medical si obiectivele medicale, prizonierii de razboi si populatia civila sau indivizi aflati in puterea unei grupari), la fel de bine ca si pedeapsa colectiva ori terorizarea populatiei civile in teritoriul ocupat, si luarea de ostatici . Protocolul Aditional I interzicea represaliile impotriva intregii populatii civile, civili individual si obiective civile, obiective culturale (represaliile impotriva proprietatii culturale fusesera interzise de mai mult timp potrivit prevederilor art.4(4) al Conventiei din 1954 pentru protectia bunurilor culturale in caz de conflict armat) . 
Dreptul international nu a reusit sa furnizeze remedii efective impotriva statelor care persista in violarea interdictiilor cu privire la atacurile impotriva civililor sau prizonierilor de razboi, deschizand strident o bresa in principiul proportionalitatii. Ar putea recurge statul victima intr-un astfel de caz la arme si mijloace de lupta interzise? Ar fi contrara acea intrebuintare a normelor ierarhic mai inalte de jus cogens? Aldrich remarca faptul ca represaliile in care se folosesc astfel de mijloace interzise nu sunt nici folositoare si nici de dorit, cu exceptia, desigur, a situatiei unde represaliile sunt luate ele insele ca raspuns la folosirea de catre inamic a armelor interzise .


Fisiere in arhiva (1):

  • Umanizarea Dreptului Umanitar.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!