Structură revoluțiilor științifice - Thomas Kuhn

Extras din referat Cum descarc?

1. A)Ce este o revolutie stiintifica?
b) Care sunt etapele realizarii ei?
a) Revolutiile stiintifice sunt schimbari profunde in reprezentarile de excelenta si in practicile ce fixeaza identitatea cunoasterii stiintifice intr-un anumit moment al timpului si intr-o anumita arie a cercetarii; revolutiile stiintifice sunt schimbari ce ne ajuta sa percepem diferit atat cunostintele pe care le avem, cat si modul in care intelegem stiinta, indiferent de domeniul pe care ne axam. 
Revolutiile stiintifice se produc cu scopul de a dezvolta stiinta, istoricul avand astfel doua sarcini principale: pe de o parte, el trebuie sa determine de catre cine si in ce moment au fost descoperite sau inventate fiecare fapt, teorie si lege a stiintei; pe de alta parte, istoricul trebuie sa descrie si sa explice nenumaratele erori, mituri si superstitii care au impiedicat acumularea mai rapida a elementelor ce alcatuiesc manualele moderne de stiinta. Cu alte cuvinte, este esential sa stim cand au aparut anumite paradigme si care este motivul pentru care este necesara aparitia unei noi paradigme.
De ce numim o schimbare de paradigma revolutie? Revolutiile stiintifice sunt inaugurate de constiinta tot mai acuta, adesea restransa la o subdiviziune ingusta a comunitatii stiintifice, ca paradigma existenta a incetat sa mai functioneze adecvat in explorarea unui aspect al naturii pe care insasi paradigma il dezvaluise anterior. In dezvoltarea stiintifica, constiinta proastei functionari, care poate duce la criza, este o conditie necesara a revolutiei. Cu alte cuvinte, este esential sa stim care este motivul pentru care o paradigma trebuie schimbata si ce modificari concrete aduce noua paradigma. 
Kuhn considera revolutiile stiintifice ca fiind acele episoade de dezvoltare necumulativa in care o paradigma mai veche este inlocuita, integral sau partial, de o noua paradigma, incomparabila cu ea.
b) Etapele realizarii revolutiei stiintifice sunt urmatoarele:
Faza pre-paradigmatica. Este caracterizata de o multime de teorii incompatibile si incomplete. In consecinta, majoritatea cercetarilor stiintifice iau forma unor carti de lunga intindere, deoarece nu exista nici un organism comun de fapte care pot fi luate de-a gata.
Stiinta normala - in cadrul careia puzzle-urile sunt rezolvate in contextul paradigmei dominante. De-a lungul timpului, progresul in domeniul stiintei normale poate dezvalui anomalii, fapte care sunt greu de explicat in contextul paradigmei existente. In timp, de obicei aceste anomalii sunt rezolvate, insa exista si cazuri in care acestea se acumuleaza pana in punctul in care ies la suprafata punctele slabe ale curentei paradigme.
Perioada de criza -  aceasta intervine in cazul in care comunitatea se dovedeste a se alfa in postura imposibilitatii explicarii anomaliilor. De obicei, crizele sunt rezolvate in contextul stiintei normale. In cazul in care eforturile stiintei normal in cadrul esecului paradigmei esueaza, se trece la urmatoarea etapa.
Schimbarea paradigmei sau revolutia stiintifica, este faza in care ipotezele care stau la baza sunt reexaminate si este instaurata o noua paradigma.
Post-revolutia -  se stabileste in cadrul acesteia dominatia noii paradigme, iar oamenii de stiinta revin la stiinta normala, rezolvand puzzle-uri in cadrul noii paradigme.
2. Care este teza sustinuta de autor?
Thomas Kuhn sustine ca un element important in cunoasterea stiintifica este modul in care percepem notiunile. In cartea sa, Kuhn incearca sa atraga atentia asupra faptului ca acelasi concept poate avea doua sau mai multe semnificatii diferite si ca este important sa iei in calcul toate posibilitatile in vederea gasirii unei definitii corecte si concrete. Scopul principal al cartii lui Thomas Kuhn este intelegerea stiintei.
Kuhn realizeaza cercetari istorice pentru a-si da seama de unde au pornit intelesurile anumitor concepte si mai important, pe ce se bazeaza intelesurile care le-au fost atribuite. Acesta ajunge sa constate ca cel mai important si complex element ce influenteaza cunoasterea stiintifica este paradigma. 
Ideea principala a cartii este ca stiinta nu progreseaza liniar, prin acumulare de noi cunostinte sau deducerea unora noi pe baza celor vechi, asa cum ni se prezinta in manuale, ci trece, in mod periodic, prin schimbari drastice de paradigma. Acest lucru se produce cand teoria dintr-o anumita ramura a stiintei ajunge la un moment de criza, cand nu mai poate explica fenomenele noi deja observate (uneori teoria prezice chiar imposibilitatea existentei lor). In acel punct vechea teorie este abandonata complet sau este refacuta din temelii.
Kuhn afirma ca obiectivul principal este stimularea unui schimbari in perceperea si evaluarea datelor.

Fisiere in arhiva (1):

 Structura revolutiilor stiintifice - Thomas Kuhn.docx