România și spațiul Schengen

Extras din referat Cum descarc?

Argumentati ca aderarea Romaniei la spatiul Schengen trebuie sa fie o prioritate nationala. Prezentati minimum 4 argumente in acest sens, evidentiind avantajele tarii noastre daca acest proces este finalizat.
I. Spatiul Schengen- Scurt Istoric 
Ideea de la care porneste spatiul Schengen dateaza inca din anii 80, atunci cand au fost eliminate controalele la frontiera dintre Franta si Germania, punandu-se astfel bazele a ceea ce inseamna libertatea de miscare, concept central acquis-ului Schengen. La scurt timp, pe data de 14 iunie 1985 a fost semnat Acordul Schengen de catre 5 state: Germania, Franta, Belgia, Olanda si Luxemburg. Aceasta actiune a fost urmata de semnarea Conventiei de aplicare a Acordului Schengen, care intra in vigoare in anul 1995.
Prin tratatele europene din urmatoarea perioada s-a incercat consolidarea, dar si imbunatatirea Acordului Schengen, astfel incat, ,,odata cu semnarea Tratatului de la Amsterdam, in data de 2 octombrie 1997, intrat in vigoare la data de 1 mai 1999, un Protocol atasat Tratatului de la Amsterdam incorporeaza acquis-ul Schengen in cadrul legislativ si institutional al Uniunii Europene. Incepand cu acest moment, acquis-ul Schengen face parte din legislatia comunitara si a fost transferat in noul Titlu IV- Vize, azil, imigratie si alte politici legate de libera circulatie a persoanelor, al TUE." (Directia Generala Afaceri Europene fara an). Aceasta schimbare duce la o Uniune Europeana mult mai unita, pregatita sa-si asume decizii de nivel supranational, care a atras pana in prezent un numar de 26 de state, dupa cum urmeaza: 4 state semnatare ale Acordului Schengen, care nu sunt state membre ale Uniunii Europene (Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein), 22 state semnatare, care sunt membre ale Uniunii Europene (Belgia, Franta, Germania, Luxemburg, Olanda, Cehia, Lituania, Slovacia, Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria, Estonia, Malta, Slovenia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Letonia, Polonia, Ungaria), la care se adauga Irlanda si Marea Britanie, state membre ale Uniunii Europene, care au decis sa nu aplice in totalitate acquis-ul Schengen, dar colaboreaza cu statele membre Schengen in anumite domenii. De asemenea, urmatoarele state candidate pentru a intra in spatiul Schengen sunt Romania, Cipru si Bulgaria. (Directia Generala Afaceri Europene fara an).
Spatiul Schengen a devenit in prezent una dintre cele mai importante arii de dezvoltare a Uniunii Europene, care contribuie la mentinerea si evolutia spiritului european, oferind securitate statelor membre. Aceste aspecte sunt evidentiate de Dimitris Avramopoulos, comisarul pentru migratie, afaceri interne si cetatenie, prin urmatoare afirmatie: ,,Crearea spatiului Schengen este una dintre cele mai importante realizari ale UE si este ireversibila. Astazi, libera circulatie micsoreaza distantele din Europa si ne uneste." (European Commission fara an, 3)
II. Relatia Romaniei cu Spatiul Schengen 
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din 1 ianuarie 2007, criteriile Conventiei Schengen au fost si ele indeplinite, desi acest lucru nu a dus la intrarea in spatiul Schengen nici pana in prezent, Romania avand statut de viitor stat membru Schengen (situatie cu care se confrunta si Bulgaria) . Cu toate acestea, ,,inca din anul 2011, dar mai ales in prezent, Romania reitereaza faptul ca are un inalt nivel de pregatire pentru aderarea la spatiul Schengen, rezultat al unor investitii semnificative si al eforturilor constante ale autoritatilor competente. Acest fapt a fost confirmat de evaluarile efectuate, recunoscute ca atare de catre Consiliul Uniunii Europene si Parlamentul European, in mod succesiv" (Nita, Lupascu si Adrian 2014).
Pe parcursul urmatorilor ani, Romania a trecut printr-o serie de amanari in ceea ce priveste aderarea la spatiul Schengen, asumandu-si faptul ca este o tara in plina dezvoltare, care trebuie sa dovedeasca potentiala calitate de membru Schengen. Astfel, unul dintre cele mai mari impedimente caruia Romania trebuie sa ii faca fata este acela de a convinge statele membre ale Uniunii Europene ca este pregatita pentru a deveni parte din spatiul Schengen, caci ,, in conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, decizia vizand aderarea acestor 2 state la spatiul Schengen se adopta cu unanimitate (care este greu de intrunit datorita opozitiei anumitor state membre)" (Draganescu, 18).
Cu toate acestea, Comisia Europeana sustine aderarea Romaniei la spatiul Schengen, fapt ce se poate observa prin Decizia (UE) 2017/1908 a Consiliului din data de 12 octombrie 2017, care trateaza punerea in aplicare, in Romania si in Bulgaria, a anumitor dispozitii ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de informatii privind vizele: ,,potrivit acelei decizii, autoritatile competente din cele doua tari vor putea consulta sistemul VIS in scopul examinarii cererilor de vize de scurta sedere ce urmeaza sa fie eliberate si in scopul luarii hotararii cu privire la cererile respective, inclusiv a hotararilor de anulare, retragere, prelungire sau reducere a duratei de valabilitate a unei atari vize." (Banu, 4). Aceasta recenta decizie reprezinta inca un pas pentru consolidarea pozitiei Romaniei in Uniunea Europeana, dar mai ales pentru facilitarea intrarii ei in spatiul Schengen.

Fisiere in arhiva (1):

 Romania si spatiul Schengen.docx

Bibliografie

1. ADMINISTRATIVE, MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI. "SISTEMUL INFORMATIC SCHENGEN." Politia de Frontiera. 2008. https://www.politiadefrontiera.ro/files/docu/1460139101184-sis.pdf.
2. Banu, Constantin Mihai. FISA DE INFORMARE. Mentinerea si consolidarea spatiului Schengen . Directia pentru Uniunea Europeana. Bucuresti, 11 10, 2017.
3. Comisia Europeana. Europa fara frontiere. Spatiul Schengen. Bruxelles.
4. Conventia de Aplicare a Acordului Schengen . Conventia de Aplicare a Acordului Schengen . 6 14, 1985.
5. Directia Generala Afaceri Europene, Schengen si Relatii Internationale. Schengen Romania. http://www.schengen.mai.gov.ro/contact.htm (accessed 01 03, 2018).
6. Draganescu, Nicoleta. "SPATIUL SCHENGEN SI ROMANIA." Facultatii de Contabilitate si Informatica de Gestiune, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Bucuresti, 2016.
7. European Commission. "Migration and home affairs." europa.eu. https://ec.europa.eu/home-affairs/e-library/multimedia/publications/schengen-brochure_en (accessed 01 03, 2018).
8. International Trade Statistics. International Trade Statistics. 1 7, 2018. https://www.trademap.org/tradestat/Product_SelCountry_TS.aspx?nvpm=1|642||||TOTAL|||2|1|1|2|2|1|1|5|1 (accessed 1 7, 2018).
9. MAE. MAE. 1 7, 2018. https://ue.mae.ro/node/430 (accessed 1 7, 2018).
10. MAI. Sistemul de informatii Schengen. Editura Ministerului Administratiei si Internelor, 2010.
11. Nita, Nelu Lupascu, and Adrian. "Romania si perspectivele aderarii la spatiul Schengen." Acta Universitatis George Bacovia. Juridica 3 (2014).
12. Parlamentul European si Consiliul. Regulamentul (EC) nr. 562/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 15 martie 2006. UE, 03 15, 2006.
13. Politia de Frontiera. Politia de Frontiera. 1 6, 2018. https://www.politiadefrontiera.ro/ro/main/pg-termenul-legal-de-sedere-74.html (accessed 1 6, 2018).
14. Politia Romana. Politia Romana. 01 28, 2017. https://www.politiaromana.ro/ro/stiri/cooperare-politieneasca-internationala-pentru-siguranta-cetatenilor-europeni (accessed 1 8, 2018).
15. Reprezentanta permanenta a Romaniei pe langa Uniunea Europeana. Aderarea Romaniei la Spatiul Schengen. https://ue.mae.ro/node/408#null (accessed 01 04, 2018).
16. SENAT, Parlamentul Romaniei. Stiri Senat. https://www.senat.ro/StiriSenatDetaliu.aspx?ID=03D3313F-F7A0-4727-AB5C-F698ECACB4DE.