Rolul regiunii Mării Negre în asigurarea securității energetice a Uniunii Europene

Regiunea cuprinde o parte dintr-un teritoriu (stat , continent, zona geografica etc.) caracterizata prin anumite particularitati si colectivitatea care traieste in acest teritoriu. Termenul de regiune are o arie de aplicabilitate foarte vasta.

Este foarte important de mentionat fapul ca Regiunea Marii Negre este o zona de productie si distributie de o importanta strategica pentru securitatea energetica a UE, dispunand de numeroase resurse naturale , si avand si o pozitionare strategica , la intalnirea dintre Europa, Asia Centrala si Orientul Mijlociu ; mai mult decat atat, dispune si de un potential semnificativ de diversificare a aprovizionarii cu energie. Aceasta diversificare presupune o buna si elaborata colaborare cu tarile producatoare de energie , cele de tranzit si consumatorii in cadrul unui dialog privind securitatea energetic, colaborare ce presupune, conform declaratiilor oficiale , o largire a Tratatului de instituire a Comunitatii Energiei la Moldova ; o colaborare intre Turcia si Ucraina prin memorandumurile de intelegere cu Azerbaidjan si Ucraina si nu in ultimul rand , incheierea de acorduri de parteneriat si cooperare PCA , acorduri comerciale si acorduri energetice bilaterale. Obiectivul la care doreste sa se ajunga este instituirea unui cadru clar , transparent si nediscriminatoriu , in conformitate cu acquis-ul comunitar , pentru producerea, transportul si tranzitul energiei Atingerea acestui obiectiv este cu atat mai greau cu cat , este vorba despre o regiune cu conflicte inghetate nerezolvate, cu multe probleme de mediu si controale insuficiente la granita, controale care ar trebui intarite, dat fiind ca este o piata in expansiune cu un potential de dezvoltare ridicat si un punct important pentru fluxurile energetice si de transport.

Marea Neagra a avut intotdeuna o mare importanta geostrategica pentru tarile riverane. In timpul Razboiului Rece , ea a reprezentat segmentul maritim al Cortinei de Fier cu , pe de o parte, tarile Pactului de la Varsovia si , pe de alta, Turcia, membra a NATO. Un nou sistem s-a dezvoltat in zona odata cu schimbarile care au decurs din implozia Uniunii Sovietice si din integrarea euro-atlantica a Romaniei si a Bulgariei.

Trebuie remarcat ca, din perspectiva europeana, mizele strategice ale Marii Negre nu se opresc la granitele geografice ale spatiului pontic. Ele au in vedere si bazinul Marii Caspice si Caucazul. Acesta este, de altfel, si sensul din spatele conductei de gaz Nabucco, care ar trebui sa aduca pe pietele europene gaz azer si turkmen, prin Georgia si Turcia. Aceasta este de asemenea ideea fondatoare a Caspian Development Corporation, care preconizeaza reunirea cererii mai multor consumatori de gaz la nivel european in vederea unei oferte unice de cumparare, insotita de garantii financiare, adresata tarilor din zona Marii Caspice, inclusiv Turkmenistanului.

Marea Neagra este , de asemenea, importanta pentru Rusia. Acesta din urma a fost capabila sa detecteze potentialul pe care zona pontica i-l ofera pentru dezvoltarea unei relatii directe cu importantii sai clienti europeni, fara constrangerea de a treace prin tari de tranzit precum Ucraina. Dupa cele doua crize ruso-ucraineane ale gazului, din 2006 si 2009, care au avut consecinte negative asupra imaginii sale de partener fiabil, Moscova a decis sa-si consolideze garantiile catre partenerii sai occidentali, prin dezvoltarea proiectelor conductelor care ocolesc Ucraina si problemele ei.

Acesta este sensul proiectului South Stream, care leaga portul rusesc Beregovaya, tracand pe sub Marea Neagra pe o lungime de circa 900 km, de coasta bulgara si apoi de principalele piete europene, inclusiv cea italiana. South Stream, potrivit discursului Rusiei, este mijlocul cel mai adecvat de imbunatatire a securitatii energetice a UE, prin dezvoltarea rutelor si asigurarea unei relatii directe intre producator si consumator.