Rolul audio-vizualului în promovarea stării de securitate

I.Ce este de fapt Audio-vizualul??

Expresia „mijloace de informare în masa” denumeste în egala masura un sector al comunicarii sociale- presa scrisa, audiovizual-, un sub-sector- cotidiene, reviste, radio în FM, televiziune prin cablu- sau un organ anume- un ziar, o revista, un post de radio sau tv-. În acceptiunea actuala, un mijloc de informare în masa este o întreprindere care, prin mijloace tehnice specifice, difuzeaza un produs, informativ sau distractiv, unui ansamblu de indivizi raspânditi în diverse zone.

Institutiile din sistemul mass-media pot fi clasificate dupa mai multe criterii:

a. în functie de scopul activitatii- institutii orientate catre obtinerea profitului (comerciale)

- institutii non- profit (cele de serviciu public)

- institutiile comerciale nu depind, în general, de o sursa externa de finantare, fapt care le asigura o mai mare independenta în ceea ce priveste pozitia politica si alegerea continuturilor ce vor fi difuzate. La rândul lor ele pot fi independente sau pot fi integrate în grupuri economice mai mari.

- institutiile non- profit sunt subventionate din diverse surse- partide, structuri guvernamentale, organisme filantropice, organizatii ale societatii civile, organizatii economice sau administrative.

! indiferent de tipul institutiei media, acesta trebuie sa tina cont de reactiile si capriciile publicului.

b. în functie de pozitia politica- institutii media partizane si neutre.

- cele care nu adera în mod explicit la un la op anumita doctrina si grupare politica sunt mai echilibrate si echidistante, în timp ce acelea care promoveaza în mod evident anumite valori, partide sau persoane au o atitudine militanta si un ton mai degraba propagandistic.

c. în functie de suportul prin care îsi difuzeaza mesajul- presa scrisa si audiovizual.

Audiovizualul

Exista mai multe criterii de clasificare a întreprinderilor din presa audiovizuala:

a. zona de acoperire- locale, regionale, nationale si internationale.

b. Modul de transmitere- pe unde hertziene sau prin cablu.

c. Forma de finantare- serviciu public sau comercial.

d. Modul de organizare- posturi independente sau „afiliate”.

e. Continut- generaliste si specializate.

RADIOUL prin aparitia sa, la începutul anilor ’20, a marcat intrarea într-o noua era, pe care McLuhan avea sa o numeasca „galaxia ”. Radioul este mijlocul de informare cel mai accesibil si, deci, cel mai utilizat în ziua de azi, chiar si în tarile dezvoltate- în SUA 98% din populatie îl asculta cel putin a data pe saptamâna.

El nu necesita infrastructuri si solicita putine investitii din partea celor care îl folosesc si care, în plus, nu au nevoie sa fie alfabetizati. Programele radio sunt diverse si se adreseaza tuturor categoriilor de ascultatori: muzica, stiri, dezbateri, foiletoane, teatru radiofonic, emisiuni culturale, jocuri si concursuri, transmisii sportive sau de la diferite manifestatii, etc.

Gratie undelor scurte si mai nou a satelitilor, aria de acoperire a radioului a devenit imensa. La scara mondiala se regasesc organizatii uriase, înfiintate de toate tarile bogate, ca- Voice of America, Radio France Internationale, Deutsche Welle, BBC. O data cu aparitia radioului FM, în locul vechiului AM, dotat cu o sonoritate superioara si cu o arie de acoperire mai scurta, s-au înmultit spectaculos numarul statiilor locale si regionale. Dupa aparitia televiziunii, radioul a trebuit sa-i cedeze suprematia, specializându-se pe muzica, informatii si educatie, dar radioul are un viitor sigur si un public fidel.

TELEVIZIUNEA a fost lansata în anii ’40 si este „regina mass-media moderne”. Datorita impactul emotional al imaginilor video, în tarile dezvoltate, 95% din locuinte sunt echipate cu un aparat tv. Toate tarile care aveau un teatru sau o industrie cinematografica prolifice produc pentru micul ecran, chiar si tari relativ sarace ca India sau Egipt. Începând din anii ’70, televiziunea foloseste tot mai mult satelitii de comunicare pt. a-si transporta programele pe distante lungi, pt distante scurte folosind în continuare reteaua hertziana si prin cablu. La sfârsitul secolului, se pregatea digitizarea, care avea sa mareasca de zeci de ori numarul de programe disponibile, facând posibila comprimarea semnalelor. Mesajul audio-vizual beneficiaza de forta de patrundere (vorbind la sensul propriu). Daca în urma cu mai bine de 13 ani pentru a obtine o informatie televizata trebuia sa faci un drum catre casa, astazi informatiile pot fi receptate de aproape oriunde : localuri publice, magazine, camere si receptii de hotel etc. Televiziunea este azi omniprezenta.

Un avantaj demn de retinut este folosirea unui limbaj universal (cel imagistic) ce poate transmite mesajul indiferent de limba vorbita de receptor. Un material jurnalistic realizat, în mod profesionist, dintr-o combinatie sunet-imagine poate obtine aceleasi efecte la oameni provenind din tari si culturi diferite. Televiziunea este o întreprindere al carei prim obiectiv, din punctul de vedere al proprietarului, e de a-i aduce profituri materiale substantiale sau influenta politica. Dar pentru asta trebuie sa câstige încrederea telespectatorilor sai servindu-le interesele. Ea se poate preface o vreme ca face acest lucru, dar nu pentru mult timp. Internetul a devenit un mijloc de distribuire a muzicii si al patrulea mod de difuzare a imaginii video.

Acum posturile tv sunt specializare în distributia de stiri- CNN, BBC International, EuroNews; de filme artistice- HBO, Cinemax, TNT, Discovery Channel, Canal +, Pro7; de sport- EuroSport; de muzica- MTV, MCM, VIVA; de stiinta- Discovery, History, Animal Planet, de programe pt copii- Cartoon Network, Fox Kids; de informatii financiare, de moda, de stare a vremii, de vânzari, de retete culinare, etc