"In ultimele decade, nu doar in cercetarea asupra pacii, cat si in studiile strategice conceptul de 'securitate' a devenit un concept contestat. Citirea lui cu accent pe stat si pe dimensiunea militara, specifica studiilor strategice, este in defensiva. Expansiunea unei agende de cercetare asupra noi sectoare de securitate - economice, environmentale, culturale- si asupra a noi referenti ai securitatii -societati, actori non-statali, indivizi- sfideaza si provoaca 'realismul' perspectivelor stategice care au dominat indelung campul studiilor dedicate securitatii. " (Guzzini si Jung) Pentru a intege mai bine conceptul de securitate este necesara o definire mai ampla a termenului. In Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, securitatea este definita ca fiind ,,faptul de a fi la adapost de orice pericol; sentiment de incredere si de liniste pe care il da cuiva absenta oricarui pericol" . Tot in Dex intalnim si termenul de securitate colectiva care face referire la ,,starea relatiilor dintre state, creata prin luarea pe cale de tratat a unor masuri de aparare comuna impotriva unei agresiuni" . Omenirea s-a ocupat intotdeauna de pacea si securitatea internationala. Marii ganditori ai umanitatii le-au analizat in profunzime, insa nici pana azi pacea nu si-a gasit o definitie afirmativa; cea mai cunoscuta definitie a pacii ramanand aceea negativa de situatie, in care nu exista razboi. Multe dictionare nici nu includ in cuprinsul lor aceasta notiune. Nu acelasi lucru se intampla cu cealalta latura a sintagmei in discutie: conceptul de securitate. Istoria omenirii a consemnat modalitati din cele mai diversificate de materializare a preocuparilor pentru asigurarea securitatii, de la nivelul individului traitor sub imperiul satisfacerii instinctive a protectiei proprii si pana la cel al grupurilor sociale mai mici sau mai mari (statele internationale). Din acest termen au derivat in teoria si practica relatiilor internationale o serie de notiuni si concepte: securitate internationala/mondiala; securitate continentala/regionala; securitate multiregionala; securitate colectiva; securitate prin cooperare; securitate nationala. In continuare voi incerca sa ofer o imagine, o analiza a relatiilor de securitate dintre Romania si Republica Moldova dintr-o alta perspectiva decat cea realista, si anume din prisma globalizarii. Din perspectiva realista a relatiilor internationale securitatea nationala ar fi cel mai important rezultat la care ajung statele in relatiile dintre ele. Tot realistii sustin ca statul este cel mai important actor, unitar si rational, iar puterea este conceptul cheie in studierea relatiilor internationale. Pentru a analiza mai bine relatiile de securitate dintre Romania si Republica Moldova este nevoie de un scurt rezumat istoric al sferei relatiilor dintre cele doua tari. Actuala Republica Moldova, de-a lungul timpului a suferit numeroase mutatii de frontiere, cele mai rapide si radicale schimbarii ale frontierelor politice fiind inregistrate la inceputul secolului 20, cand granitele oscilau intre Romania si URSS. Aceste mutatii de frontiere includ atat problema teritoriului transnistrean cat si problema Bucovinei si a altor teritorii detinute de Romania in trecut. ,,Anul 1940 a marcat o pagina dureroasa in istoria poporului roman, prin raptul teritorial la care a fost supus si prin imensele suferinte cauzate de politica de forta brutala si agresiune deschisa practicate de puterile dictatoriale nazista si sovietica, in dispretul dreptului si tratatelor internationale. Romania a pierdut teritorii importante in vest (nord-vestul Transilvaniei, in favoarea Ungariei, prin Dictatul de la Viena din august 1940), sudul Dobrogei in favoarea Bulgariei (cererile teritoriale bulgare au fost satisfacute de partea romana la masa tratativelor incepute in august 1940, la Craiova), Basarabia, Bucovina de Nord si Herta in favoarea URSS (ca urmare a celor doua note ultimative sovietice adresate guvernului roman in 26 si 27-28 iunie 1940). Prevalandu-se de Tratatul de neagresiune incheiat cu Germania nazista la 23 august 1939 (Pactul Ribbentrop-Molotov), al carui Protocol aditional secret recunostea interesul sovietic pentru Basarabia si profitand de prabusirea rezistentei aliate din Franta in fata armatelor germane, Rusia sovietica a smuls Romaniei teritoriile mentionate, sub amenintarea agresiunii militare." In contextul globalizarii, vazut ca si fenomen complex, omniprezent si multidimensional , teoria realista pare sa devina putin invechita. Este de mentionat ca odata cu aparitia fenomenului globalist conceptia asupra securitatii nationale se extinde de la unidimensionala - dimensiunea militra era fundamentala in timpul Razboiului Rece - multidimensionala - cu dimensiunile umana, economica, politica, militara, culturala, informationala, de mediu. Cooperarea in domeniul securitatii, si nu numai, intre state devine din ce in mai ravnita (mai ales de statele mici si labe), actorii statali si non-statali primesc o alta dimensiune, se pune accent mai mare pe organizatiile internationale, pe efectul acestora asupra relatiilor dintre state, pe rolul si efectul integrarii asupra vecinilor si a regiunilor in discutie. Atat Romania cat si Republica Moldova se disting prin situarea lor la ,,raspantia a doua dintre cele mai instabile regiuni ale lumii - Blacanii si spatiul ex-sovietic. Avand in vedere ca pozitionarea geopolitica, spre deosebire de cea geografica, nu este una statica, ci una mobila, pozitia celor doua, in contextul geopolitic actual nu este una de invidiat: vecini instabili, amplasarea la confluenta a doua regiuni turbulente si cu potential economic scazut pe fundalul european, prezenta unor minoritati etnice importante, avand protectori puternici in afara, si nu in ultimul rand amplasarea la frontierele zonelor de interes ale centrelor puterii globale (SUA, UE, Rusia)" .
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
