Realismul și crizele războiului rece

Realismul delimitari

Realismul este o "scoala de gandire care in cursul istoriei sale a avut viziuni pesimiste asupra perspectivelor de pace intre marile puteri" .

Realismul are la baza o serie de consideratii filosofice asupra omului si a naturii sale. Omul, o fiinta rea si egoista, traieste intr-o permanenta nesiguranta, fiind mereu neincrezator si suspicios la adresa celor din jur. Structurand intelegerea evenimentelor, desfasurarea politicii externe si structura conflictelor internationale, realismul este un din paradigmele centrale ale Relatiilor Internationale, la inceput existand un realism clasic.

Din punct de vedere al realistilor tot ceea ce este creat de om, cand vine vorba de institutii si societati, aceleasi particularitati bazate pe o neincredere intre indivizi. Ganditorii clasici au structurat gandirea politica in cadrul Relatii Internationale in doua mari traditii filosofice dominante: liberalismul si realismul.

Liberalismul si realismul

Liberalismul si realismul ocupa locuri privilegiate in gandirea Relatiilor Internationale, in cele mai multe cercetari din cadrul acestora se desfasoara pe aceasta paradigma, pe linia de demarcatie dintre acestea doua. Liberalismul este o ratiune care promova idea ca lumea poate fi transformata intr-o lume mai buna. Traditia liberala are originile in epoca luminilor in Europa. Viziunea optimista asupra politicii internationale are la baza trei credinte fundamentale considerate utopice. Ei considera ca statele sunt principalii actori ai politicii internationale, subliniaza ca trasaturile statelor variaza, iar diferentele au efecte profunde asupra comportamentelor statelor. Astefel in sistemul international, in viziunea liberalilor, exista state bune care desfasoara politici de cooperare si nu declanseaza razboaie si state relecare sunt inclinate sa foloseasca forta si prvoaca razboaie pentru a-si atinge scopul. Liberalii sustin ca institutiile internationale sporesc sansele de colaborare intre state si reduc probabilitatea izbucnirii unui razboi "institutiile pot delimita statele sa nu-si mai calculeze interesele egoiste pe baza felului in care fiecare mutare ar afecta pozitia relativa de putere, astfel incat indeparteaza statele de idea razboiului si promoveaza pacea" . Realistii in opozitie totala cu liberalii sunt extrem de pesimisti in privinta Relatiilor Internationale, ei nu vad o cale de a iesi din lumea conflictelor, a razboiului si a competitiei pentru securitate, dar nu neaga faltul ca ar fi de dorit sa se creeze o lume pasnica, fiind o idee atragatoare dar mai putin practica. E.H. Karl sustine ca "realismul este inclinat sa puna accentul pe taria rezistibila a fortelor existente si pe caractelor inevitabil al tendintelor existente si sa insiste ca intelepciunea maxima consta in acceptarea si adaptarea la aceste forte si tendinte" . Viziunea sumbra pe care o au liberalii privitor la relatiile internationale are la baza 3 credinte fundamentale: prima, chiar daca trateaza statele ca pe actorii principali ai politicii mondiale asemeni liberalilor, realistii se concentreaza doar asupra marilor puteri deoarece ele domina si modeleaza politicile internationale si provoaca cele mai cumplite razboaie.

A doua credinta este aceea ca marile puteri au comportamentul influentat de mediul lor exterior, iar nu de caracteristicile interne, refuza delimitarea dintre state bune si rele propusa de liberali deoarece marile puteri actioneaza dupa aceeasi logica indiferent de sistemul politic, cultura, sau guvernant. Este dificil sa se opereze discriminari intre state, in esenta marile puteri se deosebesc numai prin marime si se poate vorbi doar de diferetele de putere relativa.

A treia credinta se refera la gandirea statelor, dominata de calcule ce se refera la putere, iar statele sunt aflate mereu intr-o

1.Beschloss Michael, La cele mai inalte nivele,ed.Elit,1994,Ploiesti

2.Constantiniu Florin, De la Razboiul fierbinte laRazboiul rece,ed.Corint,1998,Bucuresti

3.Fontaine Andre, Istoria Razboiului rece,ed.Militara,1992,Bucuresti

4.Mearsheimer John, Tragedia politicii de forta,ed.Antet,2001,Prahova

5.Miroiu Andrei, Manual de Relatii Internationale,ed.Polirom,2006,iasi

6.Negulescu P.Petre, Istoria filosofiei contemporane,ed.Tipo Moldova,2002,Iasi

7.Turcanu Ion, Istoria relatiilor internationale,ed.Litera,2005,Chisinau

8.Fischer-Galati Stephen,Europa de est si razboiul rece,ed.Institutul European,1996,Iasi