Reforma sistemului instituțional comunitar în contextul extinderii UE - Curtea de Justiție

Extras din referat Cum descarc?

Sistemul jurisdictional al Uniunii europene vine sa completeze sfera institutiilor care stau la baza Uniunii Europene. Examinarea actiunilor institutiilor comunitare, ca si cele ale statelor membre, precum si actiunile cetatenilor statelor membre, a fost incredintata unui cadru legal comunitar reprezentat de organe de jurisdictie cu o competenta speciala comunitara. Astfel, Curtea de Justitie si Tribunalul / Curtea de prima instanta au obligatia de a asigura interpretarea si aplicarea Tratatului.
Necesitatea infiintarii unei astfel de institutii s-a resimtit inca din perioada lucrarilor pregatitoare elaborarii Tratatului de la Paris (CECO). Curtea era vazuta ca un organ de control al legalitatii actelor emise de Inalta Autoritate si Consiliul special al ministrilor (institutii CECO) si, in acelasi timp, sa asigure echilibrul intre aceste institutii si statele membre si sa garanteze neamestecul institutiilor CECO in problema suveranitatii statelor membre.
Ulterior, cele doua Tratate de la Roma, acte institutive ale CEE si CECA, ca si cele doua Protocoale ce le completeaza prevad infiintarea Curtii de Justitie, avand acelasi rol ca si Curtea infiintata prin Tratatul de la Paris. Aceasta era o Curte de Justitie unica care isi exercita atributiile stabilite prin fiecare tratat in parte, potrivit dispozitiilor fiecaruia dintre ele.
Institutie comuna a celor trei Comunitati distincte, a fost recunoscuta ca fiind Curtea de Justitie de la Luxemburg, fiind guvernata de dispozitii aproape identice atat din ratiuni de ordin practic, cat, mai ales, pentru facilitarea unitatii de interpretare a prevederilor tratatelor comunitare.
De la infiintarea sa, din anul 1952 si pana in prezent, Curtea de la Luxemburg a fost sesizata cu peste 8600 de cauze. Numarul acestora a fost intr-o continua crestere si ca urmare s-a simtit nevoia degravarii acesteia, lucru realizat prin infiintarea Tribunalului/Curtii de Prima Instanta (TPI), infiintat in 1989 de Consiliul de ministri la cererea CEJ. Rolul TPI este acela de a ameliora protectia jurisdictionala a justitiabililor si de a permite CEJ sa se concentreze asupra sarcinii sale principale, de interpretare unitara a dreptului comunitar.
CEJ reprezinta o jurisdictie interna a Comunitatilor si nu una internationala, hotararile acesteia avand forta obligatorie si executorie pe teritoriul statelor membre (art. 44 din Tratatul CECO, art. 187 din Tratatul CEE si art. 159 din Tratatul CECA).
Curtea de Justitie este compusa in prezent din 25 judecatori. Acest numar va putea creste o data cu dobandirea calitatii de membru al Uniunii de catre alte state. Initial numarul acestora era limitat la 6, dar avand in vedere cresterea numarului statelor membre ale Comunitatii europene, acesta a fost marit periodic. Prin Tratatul de la Nisa s-a introdus regula, pana atunci nescrisa, ca fiecare stat membru sa aiba un resortisant al sau in compunerea Curtii de Justitie. Tratatele comunitare anterioare nu au interzis, pana la acest Tratat, o eventuala numire a unei persoane dintr-un stat nemembru ca judecator.
Curtea de justitie a fost instituita prin prevederile Tratatului asupra Uniunii Europene (art. 35) care stipula: ,,Curtea de justitie a Comunitatii Europene este competenta, sub rezerva conditiilor prezentului articol, sa statueze asupra validitartii si interpretarii deciziilor-cadru si deciziilor, asupra conventiilor stabilite in virtutea prezentului titlu, precum si asupra validitatii si interpretarii masurilor lor de aplicare." De asemenea si tratatele anterioare fac referire la institutia Curtii de Justitie: art. 7 (ex. Art. 4) din TCE, art. 3 din Tratatul Euroatom, art. 9 din Tratatul de la Amsterdam.
Judecatorii trebuie sa fie alesi dintre persoanele a caror independenta este mai presus de orice indoiala si care poseda calificarile cerute pentru numirea in cele mai inalte functii jurisdictionale in tarile lor respective ori care sunt juristi cu o competenta recunoscuta. Judecatorii nu pot sa detina vreo functie politica sau administrativa si nu pot exercita o activitate profesionala, remunerata sau nu, afara de cazul in care Consiliul acorda o dispensa in acest sens. Judecatorii vor fi numiti prin acordul comun al guvernelor statelor membre, nemaifiind necesara o procedura specifica de conformare sau ratificare din partea organismelor comunitare.
Guvernul fiecarui stat propune un candidat care este national al acestuia. In cadrul unor consultari informale alte state membre pot sa convinga acel guvern sa propuna un alt candidat. Alegerea judecatorilor pe baza propunerilor facute de guvernele statelor membre au dus la o politizare a procedurii de recrutare a viitorilor judecatori ai Curtii de justitie. Desemnarea unui judecator din partea fiecarui stat membru duce la o diversificare a gandirii juridice ceea ce reprezinta o importanta latura a vietii juridice la nivel comunitar.

Fisiere in arhiva (1):

 Reforma Sistemului Institutional Comunitar in Contextul Extinderii UE - Curtea de Justitie.doc