Reforma sistemului comunitar în contextul extinderii Uniunii Europene

Cuprins referat

Cuprins
1.Introducere 1
2.Parlamentul european 2
3.Consiliul Uniunii Europene 5
4.Consiliul European 6
5.Comisia Europeana 7
6.Curtea de Justitie a Comunitatii Europene 9
7.Curtea de Conturi Europeana 9
Bibliografie 10


Extras din referat

1.Introducere
Statele membre ale Uniunii Europene au delegat o parte dintre puterilor lor acesteia, astfel incat in domenii specifice, de interes comun, deciziile sunt adoptate la nivel comunitar de catre institutiile europene.
Principalele tr ei institutii decizionale sunt: Parlamentul European (care reprezinta cetatenii UE si este ales direct de catre acestia), Consiliul Uniunii Europene (reprezentand statele membre) si Comisia Europeana (care stabileste interesele UE). Acest ,,triunghi institutional" elaboreaza politici si adopta acte ( regulamente, directive, decizii) care sunt aplicate pe tot teritoriul UE. Aplicarea normelor UE este supravegheata de catre Curtea de Justitie, iar partea financiara a activitatilor este verificata de catre Curtea Europeana de Conturi.
Relatiile dintre institutiile UE se bazeaza pe parteneriat, cooperare si dependenta mutuala. Obiectivul acestora este de a creste bunastarea sociala, economica si culturala a cetatenilor, de a promova pacea si dezvoltarea economica, nu numai in tarile Europei, ci si in intreaga lume. 
2.Parlamentul european
Pe data de 25 martie 1957 in Capitoliul de la Roma are loc semnarea tratatelor de infiintare ale Comunitatii Economice Europene (CEE) si Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) de catre cele 6 state fondatoare ale CECO. Scopurile principale ale CEE sunt crearea unei uniuni vamale pe teritoriul statelor membre si crearea unei piete comune cu asigurarea liberei circulatii a marfurilor, persoanelor, capitalurilor si a serviciilor. Sarcina principala pentru Euratom este controlul industriei nucleare si asigurarea cooperarii in acest domeniu.
Tot in 1957, prin ,,Conventia relativa privind organele comunitare comune", cele trei comunitati au dobandit doua organe comune: Curtea de justitie si Adunarea comuna. In rest, CECO si-a pastrat Inalta Autoritate si Consiliul Ministerial iar CEE si Euratom au beneficiat de serviciile a cate unei Comisii, Consiliul Ministerial respectiv de un Comitet Economic si Social Comun.
Potrivit ,,Tratatului de fuziune" intrat in vigoare in 1967 a avut loc unificarea organelor principale ale celor trei comunitati, urmand ca noile organe sa fie: Parlamentul European, Comisia Europeana, Consiliul Ministerial si Curtea de Justitie. Dupa infiintarea CEE si Euratom, Consiliul Ministrilor a ajuns organul legislativ principal, iar atributiile Adunarii Comune, care in 1962 si-a schimbat denumirea in Parlament European, nu au fost extinse, desi activitatea in general a crescut, intrucat noul organ deservea trei organizatii institutionale.
Prin Tratatul privind modificarea unor prevederi bugetare ale Tratatului privind infiintarea CE si ale Tratatului de fuziune din 22 aprilie 1970, Comunitatile au obtinut autonomie financiara, statele membre renuntand din nou la noi atribute de suveranitate, in speta la dreptul exclusiv de a percepe taxe si impozite, respectiv de a repartiza veniturile astfel obtinute. Acest tratat, intrat in vigoare la 1 ianuarie 1971 a asigurat Parlamentului competenta de control a executiei bugetare. Ulterior, aceste prerogative au fost intarite prin al doilea tratat bugetar din 1975 (intrat in vigoare la 1 iunie 1977), Parlamentul dobandind dreptul de a respinge proiectul bugetar cu o majoritate de 2/3, de a decide cu privire la cheltuielile facultative. Astfel, Parlamentul european a devenit in sfarsit organ legislativ, chiar daca doar in domeniul bugetar.
Actul Unic european (AUE) din 1986 (intrat in vigoare in 1987) este primul tratat care a adus o revizuire generala a dreptului comunitar originar. Pana la adoptarea acestui document, singura procedura legislativa in care era implicat Parlamentul era procedura consultativa. AUE a introdus doua noi proceduri care necesitau implicarea Parlamentului si a extins domeniile unde trebuia aplicata procedura consultativa (transport, cercetare, protectia mediului inconjurator). Noile prevederi introduceau procedura avizarii si cea a cooperarii.
Tratatul Privind Uniunea Europeana semnat la Maastricht in 7 februarie 1992 si intrat in vigoare la 1 noiembrie 1993 a constituit un punct de cotitura in viata Parlamentului european.
Acest tratat, in primul rand a modificat in mod simbolic art. 137 din Tratatul CE, care prevedea ca Parlamentul ,,are competente consultative si de control", noua reglementare precizand, ca Parlamentul ,,exercita prerogativele cu care a fost inzestrat prin Tratat". Trebuie mentionat ca prerogativele Parlamentului European nu sunt doar consultative si de control, dar si legislative, aspect ce nu era accentuat inainte de Maastricht. Mai mult, Parlamentul european a primit posibilitatea de a actiona in judecata celelalte institutii comunitare, in masura in care acestea ar incalca prerogativele amintite. 
In afara de aceste modificari, a crescut si numarul domeniilor de aplicare al procedurii cooperarii si avizarii, respectiv au fost introduse procedura codeciziei si ceea a informarii. Totodata, Parlamentul European a primit posibilitatea ca prin vot majoritar sa solicite Comisiei sa initieze anumite proiecte de acte normative. 
Tot prin Tratatul de la Maastricht, Parlamentul european a dobandit prerogative de control, mult mai insemnate fata de executivul comunitar (Comisie), decat motiunea de cenzura de pe vremuri. Mai precis, numirea Comisiei dupa Maastricht depinde de aprobarea Parlamentului, iar durata mandatului comisarilor a crescut de la 4 la 5 ani pentru ca mandatul acestora sa corespunda cu mandatul parlamentarilor, fapt ce a accentuat astfel si in mod simbolic raspunderea Comisiei in fata Parlamentului european.
Noutati absolute au aparut in urma introducerii cetateniei unionale si a infiintarii institutiei ombudsmanului european, deoarece persoanele fizice si juridice din UE au dobandit drepturi de petitionare semnificative in fata Parlamentului european.
De asemenea Parlamentul european a dobandit prerogative privind numirea conducerii Bancii Centrale Europene, care urma sa fie infiintata in viitor.


Fisiere in arhiva (1):

  • Reforma Sistemului Comunitar in Contextul Extinderii Uniunii Europene.docx

Imagini din acest referat

Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.


Hopa sus!