I. Introducere 3 1. Max Weber si lucrarea sa "Politica, o vocatie si o profesie". Date generale 3 2. Gandirea weberiana si cea marxista. Deosebire ...4 II. Aspecte teoretice 5 1. Analiza priceperii weberiane asupra politicii conform lucrarii sale ..5 III. Concluzii .8 Bibliografie 9
I. Introducere Scopul recenziei date consta in studiul aprofundat al politologiei prin intermediul lucrarii "Politica, o vocatie si o profesie" scrisa de marele sociolog german Max Weber. 1. Max Weber si lucrarea sa "Politica, o vocatie si o profesie". Date generale Max Weber (1864- 1920), economist, istoric si sociolog politic german, care a incercat sa demonstreze ca sociologia este stiinta cunoasterii societatii prin interpretarea si intelegerea semnificatiilor atribuite de "ceilalti" actiunilor si conduitelor umane, orientate si raportate in acest sens. Sociologia weberiana este numita si "sociologie comprehensiva", deoarece nu vizeaza "sensul obiectiv al actiunii", ci "sensul gandirii". Totodata, el a adus o contributie valoroasa in dezvoltarea metodologiei stiintelor umaniste si, in special, a stiintelor politice. El si-a inceput cariera la Universitatea din Berlin, si mai tarziu a lucrat la Universitatea Freiburg, Universitatea din Heidelberg, Universitatea din Viena si la Universitatea din Munchen. A fost o persoana influenta in politica germana contemporana, fiind unul dintre negociatorii Germaniei la Tratatul de la Versailles si membru al comisiei insarcinate cu sustinerea Constitutiei Weimar. S-a ocupat in principal cu studiul sociologiei religiilor si a guvernului, dar prin munca sa a adus contributii si in domeniul economiei Ceea ce dadea unitate scrierilor lui M. Weber ("Cauzele principale ale pieririi civilizatiei antice", 1896; "Etica protestanta si spiritul capitalismului", 1905; "Cu privire la democratia burgheza in Rusia"), 1906; "Despre unele categorii ale sociologiei intelepte", 1913; "Economie si societate", 1919; "Politica, o vocatiei si o profesie", 1919 etc.) era preocuparea pentru relatia reciproca dintre formatiunile juridice, politice si culturale, pe de o parte, si activitatea economica, pe de alta parte. Modul sau de abordare a acestor probleme a dus la o sistematizare a multor categorii ale vietii sociale si politice, fiind, de asemenea, implicat in mod activ si, deseori controversat, in problemele politice ale Germaniei wilhelmiene. El a optat pentru modelul monarhiei constitutionale, pentru ca acest model e cea mai acceptabila varianta din punctul de vedere al continuitatii politice. "Politica, o vocatie si o profesie" este un raport al unuia dintre politologii germani proeminenti, fondatorul sociologiei politice, Max Weber. A fost citita in ianuarie 1919 studentilor Uniunii Studentilor Liberi si apoi a fost revizuita de autor insusi si publicata. Versiunea scrisa a fost completata si revizuita in mod semnificativ. Aparitia acestei lucrari se datoreaza faptului ca Max Weber a inceput sa participe la intalniri ale intelectualilor cu studenti activi in 1917, care au fost organizate de fondatorul unuia dintre cercurile celebre, E. Diederichs. In acelasi timp, membrii de frunte ai uneia dintre organizatiile studentesti au avut ideea de a desfasura o serie de prelegeri despre profesiile din domeniul muncii mentale. Acest ciclu urma sa fie numit "Munca spirituala ca vocatie si profesie". Weber urma sa citeasca nu numai un raport de politica, ci si un raport stiintific cu titlu similar, care fusese citit cu un an mai devreme. In ciuda esecurilor din activitatea politica care l-au atins in 1918, nedorinta sa de a citi raportul, el totusi l-a citit in fata publicului larg. Conferinta a provocat un raspuns plin de viata, dupa care au existat multe dispute si discutii. Astfel in iulie 1919 apare prima editie a lucrarii lui Max Weber "Politik als Beruf" (original), Munchen und Leipzig, publicata de Duncker und Humblot in volum de 54 pagini. 2. Gandirea weberiana si cea marxista. Deosebire Cu privire la diferenta dintre gandirea marxista si weberiana, se poate spune ca Max Weber nu este reprezentantul unui spiritualism istorico-social, ci conceptia sa este mai degraba un integralism sociologic. Pozitia lui nu este, cum s-a incercat sa se acrediteze, asa de diametral opusa fata de marxism, daca ne aducem aminte ca marxismul nu este definitiv incadrat ca materialism pur si simplu, ci, asa cum au aratat cercetatori seriosi, ca sociologul roman Petre Andrei si economistul si sociologul german Wener Sombart, el poate fi interpretat ca un integralism sociologic si, mai ales, daca nu pierdem din vedere, din interese politice sau de clasa, interpretarea leninist-stalinista a marxismului. Intr-adevar, marxismul a fost arma spirituala a clasei muncitoare si este firesc sa invinga acea interpretare a lui, care a dus aceasta clasa la victorie. Alte interpretari, preconizari de utilizare a armelor in alt mod decat acela care a dus la victorie, trebuiesc suspectate. Ele sunt, in cazul cel mai bun, conditionate de interesele altor clase sau grupuri sociale decat acelea in numele si pentru care au vorbit si actionat Marx si urmasii sai. Sociologiile si teoriile sociale sunt numai in aparenta independente fata de luptele si framantarile sociale. In realitate, in cele mai abstracte filosofii si teorii sociale se ascund, justificandu-se sau luptand pentru cucerirea de noi pozitii, interese sociale si economice. Maxweberianismul nu face defel exceptie de la aceasta regula. Ba ceva mai mult, chiar ideile lui Max Weber relative la teoria cunoasterii sociale, pot fi explicate si intelese din acest punct de vedere.
1. Max Weber, Politica, o vocatie si o profesie, Bucuresti, 1992 2. Sergiu Cornea, Introducere in politologie, Cahul, 2008 3. Ion Vangheli, Manole Cartofeanu, Sergiu Tihun, Politologie, Chisinau, 2007
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).