CAPITOLUL I. CONSIDERATII INTRODUCTIVE 4 Sectiunea 1.: A. Notiunea de raspundere politica; B. Originea institutiei 4 Sectiunea 2.: Natura raspunderii politice a Guvernului si membrilor sai 7 Sectiunea 3.: Corelatia raspundere politica-regim constitutional 9 Sectiunea 4.: Evolutia reglementarii constitutionale a raspunderii politice 13 CAPITOLUL II.: RASPUNDEREA POLITICA A GUVERNULUI IN SISTEMUL ROMANESC ACTUAL 19 Sectiunea 1.: Raportul control parlamentar - raspundere politica a Guvernului 19 Sectiunea 2.: Corelatia vot de incredere-motiune de cenzura. 20 Sectiunea 3.: Angajarea raspunderii Guvernului 25 Sectiunea 4.: Consecintele adoptarii unei motiuni de cenzura pe plan politico-constitutional 31 CAPITOLULL III.: RASPUNDEREA POLITICA A MINSITRILOR IN SISTEMUL ROMANESC ACTUAL. 34 Sectiunea 1. Raspunderea colectiva si raspunderea individuala a ministrilor 34 Sectiunea 2.: Remanierea Guvernamentala 36 Sectiunea 3.: Raspunderea politica a primului-ministru. 40 CAPITOLUL IV.: RASPUNDEREA POLITICA IN ALTE REGLEMENTARI CONSITUTIONALE 44 Sectiunea 1.: Sistemul Constitutional englez 44 Sectiunea 2.: Sistemul constitutional american 46 Sectiunea 3.: Sistemul constitutional francez 47 CAPITOLUL V. CONCLUZII 51
Notiunea de raspundere politica De cele mai multe ori tratatele de drept public nu se opresc asupra sensului notiunii de raspundere politica, abordand-o ca pe un concept asupra caruia exista consensul teoreticienilor si referindu-se la ea intotdeauna in raport de o anumita institutie: Guvern, Presedinte, Parlament. Fara a adanci un demers care tine mai ales de teoria generala a dreptului, este interesant a retine opinia unui autor in domeniu, potrivit careia identificam in cadrul formelor raspunderii juridice si raspunderea juridica cu caracter politic1.. Nu mai putin, in literatura de specialitate terminologia este diversa, nuantata, clarificarea ei fiind primul pas in intelegerea institutiei raspunderii politice a Guvernului. Constitutia Romaniei utilizeaza notiunea de raspundere politica a Guvernului in art 108, avand ca titlu marginal "Raspunderea membrilor Guvernului", si respectiv in art. 113, referitor la "Angajarea raspunderii Guvernului". Doctrina referitoare la institutiile politice foloseste adesea termenul de responsabilitate, cu explicatia ca utilizarea acestui termen este doar rezultatul modului in care s-a realizat traducerea din literatura franceza a notiunii corespunzatoare, sau facandu-se o subtila distinctie, se arata ca "Raspunderea presupune o raportare activa a Cetatii : "prin autoritatile sale, la agentul actiunii sociale" (in speta a Parlamentului fata de Guvern), pe cand responsabilitatea ne apare ca o raportare activa a "agentului actiunii sociale" fata de Cetate, fata de regulile si autoritatile acesteia (in speta a Guvernului fata de Parlament)"2 Aceste doua situatii de raportare sunt ilustrate de cele doua articole din Constitutie mai sus evocate, primul vizand atitudinea activa a Parlamentului, mai pe larg detaliat apoi in art. 112 referitor la motiunea de cenzura, iar cel de-al doilea vizand actiunea Guvernului de angajare a raspunderii sale in fata Parlamentului, din proprie initiativa. Constitutia introduce in art. 108 (3) sintagma "responsbailitate ministeriala", referindu-se la legea ce trebuie sa reglementeze cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului. Desigur, alaturarea termenului de pedeapsa cazurilor de raspundere a membrilor Guvernului nu trebuie sa duca la concluzia ca o lege a responsbailitatii ministeriale trebuie sa aiba exclusiv in vedere raspunderea penala a membrilor Guvernului3 si deci responsabilitatea minsiteriala s-ar referi doar la raspunderea penala. Argumentul consta in aceea ca legiuitorul constituant utilizand notiunea larga de cazuri de raspundere, nu introduce distinctii. Singura lege romaneasca, referitoare la responsabilitatea ministeriala, si anume Legea din 2 mai 1879, reglementa pe langa raspunderea penala si raspunderea civila. Un autor utilizeaza notiunea raspunderii politice facand distinctie intre responsabilitatea ministeriala si responsabilitatea guvernamentala, vizand, dupa caz, fie membrii Guvernului considerati individual, fie Guvernul in ansamblul sau. Distinctia consta in aceea ca prima notiune este mai larga decat cea de-a doua, aceasta din urma considerata fiind in sens strict. Astfel, in timp ce responsabilitatea guvernamentala se refera la raspunderea colectiva a Guvernului, responsabilitatea minsiteriala evoca atat raspunderea solidara, cat si pe cea individuala a fiecarui membru al organului colegial, independent de angajarea raspunderii celorlalti. Este de altfel si motivul pentru care lucrarea de fata se intituleaza "Raspunderea politica a Guvernului si membrilor sai in dreptul romanesc si comparat", avand
Mihai Constantinescu, Ioan Muraru-Drept parlamentar,Edit. Gramar, 1994 -Dan Claudiu Danisor-Drept constitutional si institutii politice,Edit.Stiintifica,Bucuresti,1997 -Ion Deleanu-Drept constitutional si institutii politice, Edit.Fundatia Chemarea, Iasi, 1993, vol.II -Tudor Draganu-Drept constitutional, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972 -Tudor Draganu-Drept constitutional si institutii politice.Tratat elementar,vol.2, Edit. Lumina Lex, 1998 -Victor Duculescu, Constanta Calinoiu, Georgeta Duculescu-Constitutia Romaniei, comentata si adnotata, Edit. Lumina Lex, 1997 -Cristian Ionescu-Institutii politice si drept constitutional, Edit.Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 1999 -Antonie Iorgovan-Tratat de drept administrativ, Edit. Nemira, Bucuresti, 1996 -Antonie Iorgovan,Ioan Muraru,Ion Deleanu,Florin Vasilescu,Ioan Vida,Mihai Constantinescu-Constitutia Romaniei comentata si adnotata, Edit.Regia Autonoma Monitorul Oficial, Bucuresti, 1992 -Ioan Muraru-Drept constitutional
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
