Consideratii generale In 1951, la un an dupa planul Schuman, s-a incheiat Tratatul de la Paris ce a intemeiat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si care a introdus ideea pietii comune intr-un domeniu sectorial. Aceasta instituire a avut caracter mai mult politic, decat de ordin economic, deoarece compatibilitatea intereselor economice era discutabila si partiala, intrucat CECO avea sarcina de a promova cooperarea si reconcilierea franco-germana si de a sustine integrarea pietelor in cele doua sectoare de importanta vitala pentru securitatea si economia statelor membre, unde era necesara eliminarea barierelor comerciale si incurajarea competitivitatii si concurentei. Obiectivul instituirii unei piete unice a aparut odata cu Tratatul de la Roma, tratat ce a stabilit ca tel crearea unei uniuni vamale care sa opreasca orice fel de restrictii cantitative asupra importurilor sau masuri cu efect echivalent , armonizarea legislativa treptata , dar si instituirea pietei comune. Uniunea vamala a reprezentat primul factor de stimulare a schimburilor comerciale dintre statele membre, dar in acelasi timp si un pilon important al crarii pietei unice. Ea a deschis calea spre o piata unde marfurile circula liber oriunde, iar fara aceasta nu exista baza incurajarii dezvoltarii economice, a aplicarii politicii comerciale comune si apoi a coordonarii politicilor economice si monetare. Insa, pe la jumatatea anilor `60 si inceputul anilor `70 presiunile exercitate de firmele locale inspre limitarea concurentei existente, aparitia noilor produse si tehnologii, ingrijorarea in ceea ce priveste bunastarea consumatorilor si protectia mediului, au determinat adoptarea unor norme si reglementari nationale care ingreunau comertul. Ingrijorata de aceste aspecte, Comisia a incercat in prima faza sa elaboreze uniforme si detaliate pentru toate tarile membre, insa dupa extinderea din 1973, a optat pentru o armonizare ,,facultativa". In anul 1979, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene a stabilit ca statele Uniunii ar trebui sa permita pe pietele proprii comercializarea produselor aprobate si in alte tari membre, realizandu-se astfel recunoasterea reciproca a standardelor nationale. Aceste decizii au fost luate pe fondul recesiunii economice de la inceputul anilor `80, astfel in decursul anului 1983 a fost creata asa-numita Masa Rotunda a Industriasilor, menita sa creasca revitalizarea pietei unice si desavarsirea acesteia. Asadar in 1985 Consiliul European de la Milano a avizat Carta Alba privind Piata Interna, ce a cuprins Programul pietei unice europene care ar fi condus la realizarea ei pana in 1992. Metoda realizarii celor 4 libertati Actul Unic European reprezinta, insa, documentul decisiv care a consemnat dorinta statelor membre de a realiza piata unica si a modificat regula de luare a deciziilor in cadrul Consiliului in ceea ce priveste piata unica, de la unanimitate la majoritate calificata si a crescut puetrea Parlamentului prin introducerea procedurii de colaborare in ceea ce priveste piata interna. Tot acest efort masiv a fost dus la capat la 1 ianuarie 1993, dupa 7 ani de transformare a doisprezece piete nationale separate intr-o piata unica. In plus, piata unica a reprezentat punctul cheie al incercarii viitoare de integrare UE si anume trecerea la Uniunea Economica si Monetara, fiind totodata un motor al cresterii economice si al competitivitatii in Europa. Tot Actul Unic European intareste puterea executiva a Comisiei Europene pentru hotararile Consiliului. Piata Unica, defininta prin AUE presupune: libera circulatie a capitalurilor, a bunurilor si serviciilor si a fortei de munca, inlaturarea controlului la frontiere, armonizarea ratelor TVA, politica comerciala comuna, fonduri structurale sporite, majoritate calificata in Consiliul de Ministrii. Libera circulatie a bunurilor este una dintre pietrele de temelie ale pietei interne. Aceasta libera circulatie se aplica produselor din tarile membre si produselor provenite din statele terte ce sunt in circulatie pe teritoriul statelor membre. Libera circulatie se poate realiza doar in urma eliminarii masurilor ce restrictioneaza comertul, nu doar a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative, ci totalitatea masurilor cu efect echivalent(protectionist). Aceasta libertate are la baza principiul recunoasterii reciproce, principiu care consta in garantarea circulatiei libere a bunurilor si serviciilor unui stat membru in celelalte state membre, chiar daca acestea sunt produse dupa norme de calitate si standarde diferite, cu conditia respectarii cu strictete a regulilor comune de interes general privind sanatatea populatiei, protectia mediului si a consumatorului. Principiul care guverneaza piata interna a serviciilor a fost denumit generic ,,principiul libertatii fundamentale" si a fost reglementat prin Tratatul Comunitatii Europene. Principiul libertatii de miscare a serviciilor a evoluat de-a lungul timpului prin Hotarari ale Curtii Europene de Justitie si prin reglementari specifice pe domenii, cum sunt: serviciile financiare, telecomunicatiile, emisiile si recunoasterea calificarilor profesionale.
1. Aristide Cociuban, Racordarea economiei Romaniei la piata unica europeana, ed. Apimondia, Bucuresti, 2003; 2. Marius Profiroiu, Alina Profiroiu, Irina Popescu, Institutii si politici europene, ed. Economica, Bucuresti, 2008; 3. Dumitru Miron, Ovidiu Folcut, Economia Integrarii Europene, ed. Universitara, Bucuresti, 2008; 4. Grigore Silas, Ovidiu Laurian Simina, ,,Cele patru libertati si dimensiunea conceptului de securitate in Europa" in Complexitatea si dinamismul mediului de securitate, vol. I, ed. Universitatii Nationale de Aparare ,,Carol I", Bucuresti, 2012; 5. Mirela Diaconescu, Asocierea Romaniei la Uniunea europeana. Implicatii economice si comerciale, ed. Economica, Bucuresti, 2003; 6. Ghe. Pirvu, Elena Lolescu, Ramona Pirvu, Anca Tanasie, Economie europeana, ed. Universitaria, Craiova, 2011; 7. Paul Lucian, Economia Uniunii Europene, ed. Universitatii ,,Lucian Blaga", Sibiu, 2008; Surse web: - http://ec.europa.eu/internal_market/smact/docs/single-market-act2_ro.pdf - http://ec.europa.eu/internal_market/smact/docs/brochure-web_ro.pdf - http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ALL/?uri=CELEX:32008L0007 - http://www.esimplu.ro/articole/2-articole/5915-comisia-europeana-asigura-conditii-de-concurenta-echitabile-pentru-intreprinderile-europene-pe-pietele-internationale-ale-achizitiilor-publice-
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
