Am ales aceasta intrebare deoarece tot mai des auzim despre universitati care apar si dispar peste noapte, despre scandalurile din mass-media ce privesc mediul universitar si fraudele comise in interiorul acestuia privind tezele de doctorat ale diversilor oameni politici romani. Am ales aceasta tema din curiozitate persoanla; pentru a vedea exact care este traiectoria unei generatii de la ciclul gimnazial pana la cel universitar, daca acesta exista, si care sunt motoarele care contureaza aceasta traiectorie. Prin urmare, am ales generatia 2005-2016, deoarece am vrut sa urmaresc cum evolueaza cifrele privind elevii inscrisi si absolventii de la clasa a VIII-a pana la clasa a XIX-a si cati dintre acestia opteaza pentru inscrierea la facultate, ba mai mult, cati dintre acestia devin absolventi cu diploma ai unei universitati. Desigur, acest studiu se poate transforma intr-un studiul al pietei muncii in anul 2016, analizand cati dintre proaspetii licentiati au intrat pe piata muncii si cati dintre acestia lucreaza in sfera specializarii avute la facultate, insa ma voi opri asupra aspectelor privind invatamantul si, mai precis abandonul in diferitele cicluri scolare. Pentru inceput am analizat datele privind inscrierea in invatamantul gimnazial in anul 2005, pe judete, datele fiind preluate de pe site-ul Institutului National de Statistica. Putem vedea cum numarul cel mai mare de elevi inscrisi este inregistrat in Municipiul Bucuresti (62395 de elevi) si cel mai mic numar este inregistrat in Covasna (9463 de elevi), factorii ce ar putea genera aceasta diferenta fiind gradul de urbanizare al Municipiului Bucuresti, oferta educationala mult mai larga prezenta aici cat si faptul ca vorbim despre gradul destul de crescut de straini care s-au stabilit aici prin intermediul job-urilor (corporatiile fiind mult mai des intalnite aici decat in restul teritoriului). Daca ar fi sa analizam cauzele pentru care numarul elevilor din Covasna este cel mai scazut din intreg teritoriul vom concluziona destul de rapid faptul ca cel mai important factor este limba, diferenta dintre limba romana si cea maghiara, cea maghiara predominand. Cel e-al doilea set de date este cel al absolventilor ciclului gimnazial. Daca ne uitam la aceleasi doua regiuni mentionate anterior, Covasna si Municipiul Bucuresti putem vedea o diferenta extrem de mare intre numarul celor inscrisi si al celor care au absolvit aceasta etapa scolara. Din 9463 de elevi in Covasna, au absolvit doar 1918 elevi, in timp ce in Municipiul Bucuresti doar 12829 dintre cei 62395. In Covasna vorbim despre 7545 de elevi care au abandonat scoala, iar in Municipiu vorbim e 49566 dintre acestia. Cauzele sunt cele general identificate in mai toate studiile efectuate pe tema abandonului scolar, cu precadere delincventa juvenila, dar si saracia (imposibilitatea famiilor de a-si mentine copii in scoala), dar si cauze precum emigrarea familiilor. Diferenta este una extrem de mare insa, iar masurile luate de stat sunt aproape inexistente, masuri precum cresterea accesibilitatii la sistemul educational prin oferirea gratuita a manualelor scolare pentru un numar cat mai mare de elevi, vizand in special familiile defavorizate, construirea de unitati scolare unde acestea sunt extrem de putine, dotarea acestora in mod corespunzator (o problema des intalnita in provincie, unde exista sate/comune care sunt in imposibilitatea de a oferi minimul de confort necesar precum caldura in timpul lunilor de iarna, etc), oferirea unui mijloc de transport special pentru elevi in cazurile in care exista o singura scoala pe raza unui comune, etc. Daca trecem la numarul celor inscrisi la liceu, tot in cele doua judete, vedem ca numarul elevilor este mai mare decat cel al elevilor inscrisi la gimnaziu. Acest lucru se poate datora revenirii in mediul educational al celor ce au abandonat scoala cu ceva timp in urma dar si a imigrarii unor elevi ce au urmat cursurile primare in alta tara. Acest lucru se datoreaza si pietei muncii care a devenit mult mai axata pe studii, in acest moment examenul de Bacalaureat fiind o cerinta uzuala pentru orice timp de loc de munca, fie mediu privat sau mediul public. Cu toate acestea, revenirea in mediul educational nu este una usoara, lucru reflectat de ponderea de promovabilitatea, in fiecare an, a examenului de Bacalaureat. In prezent exista, la nivel national licee sau scoli vocationale care nu pot livra pietei muncii nici macar un absolvent cu diploma. Spre exemplu, tot in Covasna, desi numarul celor inscrisi la liceu a crescut, comparativ cu numarul celor care au promovat Examenul National de clasa a VIII-a, ajungand la 8305 de elevi ai ciclului liceal, doar 1966 dintre ceii peste 800 de elevi au promovat examenul de Bacalaureat.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
