Noile Conflicte Actuale

Rezumat:Definim drept conflict situatia de opoziţie, dezacord sau incompatibilitate între două sau mai multe părţi care intr-un anumit context poate degenera si se pot produce evenimente majore cu urmari grave.

Una dintre preocuparile Geografiei politice este studiul acestor conflicte intrastatale care in ultimii ani sunt din ce in ce mai des intalnite.Amintim in acest sens conflictele actuale din Coasta de Fildes,Tunisia,Egipt,Libia,Grecia,Algeria,principalele zone actuale de conflict.

Articolul analizeaza pe scurt fiecare situatie in parte privind cauzele si felul in care se desfasoara sau s-au desfasurat evenimentele.

Cuvinte cheie:conflict,razboi,protest,trupe,putere

1.Introducere

Geografia politică este ramura specializată a geografiei umane care studiază harta politică a lumii contemporane şi evoluţia sa istorică privită prin prisma influenţelor pe care mediul geografic îl are asupra proceselor politico-economice ce operează în cadrul unui stat sau a unei regiuni politice.

De-a lungul istoriei s-au facut remarcate o serie de evenimente, conflicte politice si economice care au avut un impact devastator asupra omenirii. Secolul XX a ramas în istorie drept cel mai sângeros secol, supremaţia sa în acest sens datorându-se celor două războaie mondiale care au făcut zeci de milioane de victime.

Sfârşitul secolului XX a fost si el dominat de conflicte. Căderea Zidului Berlinului a dus implicit la sfârşitul comunismului atât în URSS, cât şi în ţările Cortinei de Fier. Războiul Rece a luat sfârşit datorită lipsei de comunicare în ţările comuniste. Limbajul de lemn, controlul totalitar şi propaganda stalinistă au fost învinse de ţările democratice care promovau muzica rock, libertatea şi drepturile omului.

La momentul respectiv s-a afirmat ca sfârşitul războiului rece a îndepărtat perspectiva noii conflagraţii mondiale şi a aprins speranţa intrării într-o eră paşnică. Dar locul unui război de ansamblu a fost luat de un ansamblu de războaie. Ultimul deceniu al secolului trecut a permis într-un răstimp scurt să fie scos la iveală un nou tablou al conflictelor de pe mapamond şi noi tendinţe au fost identificate de analişti:

1. În primul rând noile conflicte nu s-au mai purtat între state ci au fost intra-statale;

2. Conflictele sfârşitului de secol au urmărit afirmarea identităţii şi în consecinţă au fost numite războaie identitare şi cum identitatea este un fruct al culturii, li s-a aplicat şi eticheta de războaie culturale. Toate componentele culturii au jucat un rol în nevoia de afirmare a acestei identităţi: limba, etnia, naţionalitatea, religia, istoria proprie, obiceiurile şi aria teritorială de extindere;

Din 1990 mai mult de jumătatea din toate conflictele armate s-au produs în ţările în curs de dezvoltare. Mijloacele pe care ţările din zonă le au pentru a menţine sub control aceste conflicte sunt modeste, soluţia fiind în majoritatea cazurilor externă.Se fac cunoscute : războaie civile, războaie de secesiune şi de fragmentare teritorială, conflicte etnico-religioase, conflicte împotriva regimurilor opresive, împotriva legitimităţii guvernului respectiv etc.

2.Cuprins

Începând cu 1990, aproximativ 4 milioane de oameni au murit în războaie, 90% dintre aceştia provenind din rândurile populaţiei civile. Peste 18 milioane de oameni din întreaga lume şi-au părăsit căminele ca urmare a conflictelor.

În cea mai mare parte a ţărilor în curs de dezvoltare, sărăcia şi bolile cauzează suferinţe considerabile şi generează îngrijorări presante în materie de securitate.

Securitatea reprezintă o condiţie prealabilă pentru dezvoltare. Conflictele nu numai că distrug

infrastructura, inclusiv infrastructura socială; acestea încurajează, de asemenea, criminalitatea,

deteriorează investiţiile şi conduc la imposibilitatea derulării unei activităţi economice normale.

Un număr de ţări şi regiuni sunt prinse într-un ciclu de conflicte, insecuritate şi sărăcie.

Conflictele actuale din Coasta de Fildes

¨Coasta de Fildes in pragul unui razboi civil¨ , ¨Masacru in Coasta de Fildes¨ , ¨Noi violente in Coasta de Fildes¨ sunt cateva titluri foarte vehiculate in ultima perioada in majoritatea publicatiilor care pun eticheta situatiei actuale din aceasta zona.

Actualul conflict a izbucnit după ce fostul preşedinte, învins la alegerile din noiembrie 2010, refuză să predea puterea, în ciuda presiunii internaţionale invocand faptul ca alegerile au fost fraudate. Puterile occidentale şi uniunea africană au recunoscut victoria contracandidatului, Alassane Ouattara, care are în spate o puternică armată de gherilă ce controlează jumătatea de nord a ţării. Preşedintele francez i-a dat chiar lui Gbagbo un ultimatum, cerîndu-i să părăsească frâiele puterii.Lucrurile au degenerat ,mai multe confruntări armate avand loc între susţinătorii actualului preşedinte şi cei ai rivalului său.

Preşedinţii din Benin, Siera Leone şi Capul Verde, mandataţi de CEDEAO să negocieze cu Gbagbo au ameninţat cu o intervenţie militară internaţională dacă preşedintele învins la scrutin nu se retrage din funcţie. El nu a cedat presiunilor exercitate si a sfidat până acum toate apelurile Europei la normalizarea situaţiei.

Situaţia din ţara africană, care riscă să destabilizeze întreg vestul continentului, s-a agravat după ce susţinătorii lui Gbagbo au acuzat SUA şi Franţa de complot împotriva poporului ivorian şi că au trimis asasini să-l ucidă pe preşedintele în exerciţiu. Ei au atacat un convoi al misiunii ONU, rănind un militar.Gbagbo a cerut forţelor de menţinere a păcii să părăsească teritoriul ţării, însă ONU a respins solicitarea.

Analiştii afirmă că, cel mai probabil, nici trupele ONU nu vor pleca din Coasta de fildeş, nici Gbagbo nu va renunţa la putere. Cert e însă că în cancelariile occidentale şi africane se vorbeşte pe un ton tot mai îngrijorat despre pericolul reizbucnirii unui război civil în Coasta de Fildeş.

Situatia pare scapata de sub control numarul victimelor crescand ametitor,armata trage in protestatari si aproape zilnic au loc executii,printre victime numarandu-se si femei.