In aceasta lucrare imi propun, in primul rand, sa conturez ceea ce implica nationalismul, expunand perspective ale diferitilor teoreticieni care i-au acordat o atentie deosebita, ca apoi sa expun formele pe care acesta le-a imbracat in secolul XX in Europa. Consider ca totalitarismele secolului XX, si in special fascismul, reprezinta ideologii care au apelat la nationalism, ca suport si ca mijloc de mobilizare si manipulare. Cu toate acestea, el se arata distinct in diferitele forme ale fascismului, motiv pentru care imi propun ca in a doua parte a lucrarii sa il surprind in interiorul fascismului italian, al nazismului german, dar si in national-socialismul romanesc (a nu se intelege ca il incadrez tot in aria fascismelor, doar in cea a totalitarismelor secolului XX). Cand vorbim despre nationalism trebuie sa plecam de la definirea unor termeni precum stat, natiune si nationalitate, pentru ca ele se afla intr-o relatie stransa. Pentru ca asa cum spune si Gellner, nationalismul presupune congruenta unitatii politice si a celei nationale, cand vorbim despre el tinem cont de teritorialitate si prin urmare, de existenta unei natiuni in interiorul unui stat. Una dintre cele mai cunoscute si acceptate definitii ale statului este cea a lui Weber, care afirma ca statul este acel agent care se bucura de o calitate unica si anume ca el este cel care poseda monopolul violentei si ca accesul altora la violenta se face doar in baza unei delegari din partea autoritatilor. In ceea ce priveste natiunea, semnificatia acestui cuvant a evoluat, in 1925 versiunea finala din Dictionarul Academiei Spaniole suna in felul urmator ,,colectivitatea persoanelor care au aceeasi origine etnica si care, in general, vorbesc aceeasi limba si au o traditie comuna" Hobsbawn adauga si el ca natiunea a fost si este echivalata cu poporul sau cu statul, dar si ca dintotdeauna au existat trei criterii care permiteau ca un popor sa fie considerat natiune, si anume un trecut istoric, prezenta unei elite culturale istorice si constituirea unei limbi populare scrise, si nu in ultimul rand, sa fie capabil sa genereze cuceriri. Mai mult decat atat, Gellner adauga ca incalcarea principiului nationalitatii nu poate fi resimtita in lipsa unui stat si a unui conducator. Ultimul termen ce trebuie definit este cel de nationalitate, lucru de care niciun om nu poate fi lipsit. Se considera ca un grup de persoane sunt de aceeasi nationalitate cand ei isi doresc si recunosc faptul ca impartasesc o serie de idei, valori tipuri de comportamente, cultura. Avand conturati acesti termeni, putem defini nationalismul, ideologic, ca fiind "o teorie a legitimitatii politice, care cere ca granitele etnice sa nu le taie de-a curmezisul pe cele politice, si, mai ales, ca granitele etnice din interiorul unui stat dar- o posibilitate deja exclusa din principiu in formularea a generala-sa nu ii separe pe detinatorii puterii de rest" Cand vorbim despre totalitarismele secolului XX din Europa, putem identifica anumite trasaturi comune, dincolo de orice diferende, ca prezenta unei ideologii oficiale, unipartidismul, instituirea unei politii politice, prezenta monopolului mass-mediei, dar si asupra fortei armate, cat si controlul economiei de catre stat . Cand vorbim de fascism, ne referim in primul rand la cel din Italia si Germania. Ca sa intelegem cum au aparut, trebuie sa facem o succinta prezentare a contextului istoric. Fascismul este o ideologie care a aparut in secolului XX, atingand apogeul in perioada dintre cele doua razboaie mondiale. In aceasta perioada, democratiile se arata slabe si instabile, societatea europeana sufera schimbari sub influenta industrilizarii, creand noi grupuri vulnerabile precum clasa de mijloc, dar si sub presiunea revolutiei ruse. Cele doua aspecte care probabil au constituit niste lovituri finale si care au alimentat revizionismul, au fost criza economic si esecul tratatelor de pace din urma Primului Razboi Mondial, care a generat in mod deliberat o forma unica de nationalism. Germania este infranta si umilita de tratate, Italia, desi invingatoare, nu i-au fost satisfacute aspiratiile teritoriale.
Fichte, Johann Gottlieb. "Natiuni, limba si spiritualitate", 1795 Gellner, Ernest. " Natiuni si nationalism", Oradea:Antet, 1997 Heywood, Andrew. Fascism Hobsbawn, E.J. "Natiuni si nationalism, din 1780 pana in prezent. Program, mit, realitate", Ed. Arc Chisinau: Ed. Arc, 1997 Kohn, Hans. "Nationalism in Nazi Germany", 1965 Marin, Manuela. "Nationalism and socialism in Romania: the case of Nicolae Ceausescu's cult of personality", in Empires and Nations from the Eighteenth to the Twentieth Century: volume 2, Edited by Antonello Biagini and Giovanna Motta, Cambrige Scholars Publishing. http://www.worldfuturefund.org/wffmaster/Reading/Germany/mussolini.htm, accesat la 16.01.2016
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
