Metodica Conceperii Strategiilor de Securitate

Extras din referat Cum descarc?

ANALIZA DE MEDIU
S MEDIU INTERN W
- POTENTIAL INTELECTUAL - POLUAREA MEDIULUI DATORITA
- RESURSE NATURALE EXPLOATARII RESURSELOR NATURALE 
- REZERVATII NATURALE SI A ALTOR ACTIVITATI INDUSTRIALE 
- PERSONAL CALIFICAT SI FOARTE - INEXISTENTA UNOR INSTITUTII , 
BINE PREGATIT INFRASTRUCTURI DE COLECTARE SI 
- EXISTENTA UNOR INSTITUTII , RECICLARE A DESEURILOR PE 
ORGANIZATII GUVERNAMENTALE SI CATEGORII , SI EXISTENTA MUNTILOR
NON-GUVERNAMENTALE , NATIONALE DE DESEURI
SI REGIONALE CE MONITORIZEAZA , - CORUPTIE
ANALIZEAZA IN PERMANENTA STAREA - BIROCRATIE
MEDIULUI , DEZVOLTAND STRATEGII , - LIPSA BUGETELOR LOCALE SI
PLANURI PENTRU SITUATIILE DE REGIONALE PENTRU SITUATII DE 
URGENTA URGENTA
- POPULATIE DESCHISA CATRE - LIPSA FONDURILOR NECESARE 
VOLUNTARIAT SI RECEPTIVA LA PENTRU ACHIZITIONAREA DE 
PROGRAME DE PREGATIRE PENTRU MATERIALE SI TEHNOLOGII PENTRU
SITUATIILE DE URGENTA SITUATIILE DE URGENTA
- LIPSA UNUI PACHET LEGISLATIV 
COERENT LEGAT DE PROTECTIA 
MEDIULUI SI MANAGEMENTUL 
SITUATIILOR DE URGENTA 
- LIPSA UNOR LABORATOARE 
TEHNOLOGIZATE PENTRU ANALIZE 
SI MONITORIZARI COMPLEXE PE
NIVELE REGIONALE
- TENDINTA TOT MAI MARE DE
MIGRARE A TINERELOR CAPACITATI 
SI A PERSONALULUI CALIFICAT
O MEDIU EXTERN T
- ALIANTELE SI PARTENERIATELE - TERORISMUL 
DEJA CREATE - DISTRUGEREA DATORITA 
- INTRAREA IN U.E. POLUARII PRIN EXPLOATARILE MASIVE
- AFILIEREA ORGANIZATIILOR DE SUBSTANTE CHIMICE SI RESURSE 
GUVERNAMENTALE SI A CELOR NATURALE A ECOSISTEMULUI
NON-GUVERNAMENTALE LA DIVERSE
ORGANIZATII INTERNATIONALE
Patrimoniul natural al Romaniei din punct de vedere geopolitic
In ultimii ani, frazele "pozitia geopolitica buna a Romaniei", "valoarea geopolitica", "importanta geo-strategica" ale diverselor unitati de relief sau ale diverselor regiuni au fost repetate pana la epuizare, astfel ca s-a ajuns la situatia ca ele sa nu mai insemne mare lucru. Consecintele acestei goliri de sens sunt multiple. Pe de o parte, nu se mai stie exact ce se afla in spatele acestor fraze, ele sunt doar metafore magice ale discursului public in general, metafore care, aparent, deschid caile de comunicare, dar care, in realitate, nu mai transmit nimic. O alta consecinta ar fi aceea ca simpla lor rostire ofera un anumit sentiment de suficienta, ceea ce a facut ca "pozitia avantajoasa din punct de vedere geopolitic" sa nu mai fie pusa deloc in valoare si chiar sa constituie un handicap. Pentru o recuperare a continutului acestor fraze trebuie facuta o prezentare monografice a pozitiei geopolitice a tarii noastre, pornind de la elemente de relief, granite, pana la vecinatati, simboluri geopolitice. Speram ca in urma acestei prezentari sa intelegem cu adevarat cuvintele lui Gheorghe I. Bratianu, care afirma ca: "Noi traim aici la o raspantie de drumuri, la o raspantie de culturi si, din nefericire, la o raspantie de navaliri si imperialisme. Noi nu putem fi despartiti de intregul complex geografic care, cum veti vedea, ne margineste si ne hotaraste destinul, intre cele doua elemente care il stapanesc, muntele si marea. Ceea ce as vrea sa apara lamurit este ca pentru a ne intelege trecutul, trebuie sa intelegem mai intai intregul complex geografic, istoric, geopolitic, din care acesta face parte" (Gh. I. Bratianu, "Chestiunea Marii Negre. Curs 1941-1942", pag 11-12). Faptul ca recurgem la o asemenea monografie nu inseamna ca suntem prizonierii determinismului geografic, ca am considera ca acest complex de care vorbeste Gh. I. Bratianu este un factor de ingradire a modului de vietuire a unui stat. Rigorile disciplinei nu ne-ar permite acest lucru, deoarece, asa cum spune si intemeietorul de fapt acesteia, suedezul Rudolf Kjellen, in Prefata la lucrarea "Marile puteri de dinainte si de dupa razboiul mondial", "stiinta nu neaga vointa libera a statelor, dar ea constata un cadru ferm (subl. ns) pentru aceasta vointa, inlauntrul careia este data posibilitatea construirii cu oarecare siguranta a deductiilor si consecintelor privind situatia lor, a statelor" (citat in I. Conea, "O pozitie geopolitica"). De altfel, o astfel de pozitie nuantata poate fi intalnita si in geopolitica romaneasca interbelica. De pilda, in primul numar al revistei "Geopolitica si Geoistoria", Gheorghe I. Bratianu sustine ca: "Destinele unei natiuni sunt sadite in pamantul insusi din care ne-am nascut, dupa cum statuia e cuprinsa in blocul de marmora din care dalta o va desprinde". Dar, precizeaza cat se poate de clar autorul, "trebuie inspiratia si dibacia artistului pentru a desface chipul din lut sau din piatra, precum trebuie credinta si vointa unui neam pentru a stapani pamantul ce-i este dat sa rodeasca in deplinatatea puterilor si insusirilor sale" ("Geopolitica, factor educativ si national"). 
Muntii Carpati
A. Principalul element fizic este reprezentat de existenta Carpatilor. Muntii Carpati nu se intind doar in Romania. Ei sunt prezenti in intreaga Europa centrala si de sud est in urmatoarele tari: Ucraina, Ungaria si Serbia. Acesti munti, care nu sunt asa de inalti precum Alpii, se impart in doua lanturi: Carpatii nord-vestici (Tatra si Muntii Slovaciei) si Carpatii sud estici. Peste jumatate din intreaga suprafata a Carpatilor se afla pe teritoriul actual al Romaniei. Daca avem in vedere doar Carpatii sud-estici, atunci 8/10 se afla pe terioriul roman, o zecime revenind Ucrainei si alta zecime Serbiei. Deci putem conchide ca Romania este prin excelenta o tara carpatica. 
B. Cateva cuvinte despre particularitatile Muntilor Carpati din Romania:
1. Ei formeaza un adevarat inel care inchide in interior Podisul Transilvaniei. 
2. Muntii directioneaza o distributie descrescatoare a unitatilor de relief in cercuri concentrice si in unitati mai joase: dupa munti vin dealurile, podisurile, campiile Romaniei, toate formand un tot unitar. 
3. Nota dominanta, unica in lume, este conferita de faptul ca ei au un mare potential de habitat. Spre deosebire de alti munti, Carpatii romanesti nu sunt inalti, nu se termina in creasta, ci in terasa, sunt brazdati de ape, care au o impartire spatiala simetrica, pornind chiar din centrul muntilor, au multe depresiuni si multe trecatori. Au aceeasi fizionomie, aceeasi constitutie geologica, aceeasi vegetatie. Aceste particularitati il fac pe I. Conea sa conchida ca Muntii Carpati nu sunt un lant, ci "o tara inalta, o zona sau un ansamblu de regiuni naturale" ("Carpatii, hotar natural?").


Fisiere in arhiva (1):

  • Metodica Conceperii Strategiilor de Securitate.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!