Institutiile Politice din Transilvania in Secolele XII-XVIII

Extras din referat Cum descarc?

Institutiile politice, in deceniile care au urmat dupa constituirea statelor romanesti independente au fost create si desavarsite institutiile statale interne: structurile politice, administrative, juridice si religioase proprii. Ele reglementau relatiile sociale, contribuiau la dezvoltarea vietii economice, politice si spirituale, caracteristice societatii medievale. La baza procesului de constituire a institutiilor politice romanesti se afla o sinteza originala a traditiilor organizarii obstei agrare autohtone conform "obiceiului pamantului" si a influentelor bizantine, sud-slave, central- si vest-europene, care in consecinta s-au cristalizat intr-o creatie politica autentica romaneasca.
Forma de organizare statala a romanilor in epoca medievala a fost voievodatul cu institutiile sale politice: domnul (sau voievodul), Sfatul domnesc, Adunarile tarii si Adunarile generale (Congregatiile - in Transilvania).
Voievodatul Transilvaniei
Ocuparea Transilvaniei a fost initiata spre mijlocul secolului X de doua triburi maghiare conduse de lideri cu rangurile gyula si kende, care au avansat dinspre vest pe msvaile raurilor Mures si Somes. Procesul ocuparii integrale a Transilvaniei a fost finalizat abia la sfarsitul secolului XII-lea, in timpul regatului lui Bela al III-lea al Ungariei (1172-1196), prin atingerea zonei centrale a Carpatilor Meridionali. Cu toate acestea, mai ales in "tarile" romanilor, autoritatea regalitatii maghiare a inceput sa fie resimtita abia dupa secolul XIV. Cucerirea s-a consumat in trei sau patru etape principale, prin avansarea treptata, dinspre vestul spre sud-estul Transilvaniei, a fortificatiilor de granita. Aceste intarituri, "indagines", "gyepi" sau "presaka" ("prisaci"), erau zone impadurite lasate in paragina, prevazute cu locuri supravegheate de trecere, denumite "porta", "clusa" sau "kapu" ("poarta" pe maghiara si turca), fiind aparate de grupuri militare, amintite in izvoarele maghiare timpurii, in limba latina, sub numele "speculatores", "sagittarius" sau "orok".
In cel mai vechi document maghiar scris si pastrat cu referire la Transilvania, un act de danie al regelui Geza I al Ungariei (1074-1077), emis in anul 1075 in beneficiul manastirii Sf. Benedict, teritoriul de referinta apare sub numele de "Terra ultra silvam", "tara de dincolo de padure" (insa vide supra: paragraful "Etimologie"). In actul de danie din anul 1138 emis in beneficiul manastirii Dumis, regele Bela al II-lea al Ungariei (1131-1141), denumeste teritoriul in cauza "in ultrasivanis partibus".
In paralel cu ocuparea, s-a desfasurat, intre secolele XI-XIII, si un amplu proces de colonizare a Transilvaniei. Greutatile cuceririi au fost nenumarate, in principal datorita impotrivirii romanilor autohtoni (n.b.: deci Transilvania era populata de romani) si a lipsei oamenilor necesari administratiei si armatei, incat regii Ungariei s-au vazut nevoiti sa invite colonisti din diverse popoare europene, precum sasii (populatie mixta germana si vallona), secuii si Cavalerii teutoni. Alaturi de unguri, un rol important in ocuparea Transilvaniei l-au jucat secuii si, incepand cu mijlocul secolului XII-lea, in perioada domniei regelui Geza al II-lea al Ungariei (1141-1162), precum si sasii, supranumiti in documentele oficiale in latina saxones.
Concomitent cu aceste procese, regii Ungariei au procedat la organizarea unor structuri proprii, laice si ecleziastice, pe teritoriul Transilvaniei. In anul 1111 apare evocat primul demnitar laic, un anume "Mercurius princeps Ultrasilvanus", cat si primul episcop catolic al Transilvaniei, "Simion Ultrasivanus", cu resedinta in cetatea de la Balgrad (Bellegrad), azi Alba Iulia, acesta fiind mentionat intr-un document emis in 1111 de regele Coloman (Kalman; 1095-1116).
Organizarea administrativa si ecleziastica a Transilvaniei a debutat probabil in secolul al XI-lea in teritoriile anexate de statul maghiar, situate in vestul provinciei. Din primul patrar al secolului al XI-lea dateaza prima biserica romano-catolica, cel mai vechi monument sacral maghiar din Transilvania, si anume biserica din Alba Iulia. Cele mai timpurii atestari documentare ale primelor comitate maghiare din Transilvania, cele cu sediul in cetatile regale Alba, Turda, Cluj si Dabaca, dateaza insa abia din secolul al XII-lea.
Spre mijocul secolului al XII-lea, teritoriul Transilvaniei era reorganizat sub forma unui voievodat, probabil renuntandu-se la principat sub presiunea traditiei romanesti, fiind compus din mai multe comitate regale. In anul 1174 este mentionat primul voievod al Transilvaniei, "Leustachius Voyvoda", probabil identic cu Leustachius Ratot, comite de Dabaca.
In directa legatura cu pericolul reprezentat de incursiunile repetate ale cumanilor in Transilvania si urmarind sa diminueze presiunile exercitate dinspre nord asupra Imperiului Latin (1204-1261) de al doilea Tarat Bulgar cu sprijinul cumanilor, regele Andrei al II-lea al Ungariei (1205-1235) aseaza in Tara Barsei la 1211 ordinului Cavalerilor Teutoni (Deutscher Orden sau Deutscher Ritterorden). Centrul comendurii ordinului teuton in Transilvania s-a aflat in cetatea Feldioara. Urmarind interese strategice proprii si anume crearea unui stat cruciat "pro defensio Christianitatis" (pentru apararea crestinatatii) supus autoritatii Curiei Papale, ordinul Cavalerilor Teutoni a intrat in conflict cu coroana Ungariei, cavalerii fiind expulzati din Transilvania in anul 1225.
In prima treime a secolului al XIII-lea, in anul 1224, sasii dobandesc prin "Andreanum", o importanta diploma de privilegii conferita de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare administrativ-teritoriala si ecleziastica proprie pe teritoriul comitatului Sibiului (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, a fost compus din sapte scaune, motiv pentru care respectivul teritoriu a purtat si denumirea Sapte Scaune (Sieben Stuhle). Sasii din Tara Barsei si cei din nord-estul Transilvaniei au fost organizati in cadrul districtelor regale ale Brasovului si Bistritei. Intre 1325 si 1329 sistemul administrativ si juridic al comitatului Sibiului va fi reorganizat. Incepand cu anul 1486 adunarile generale ale obstii sasilor vor fi desemnate sub numele Universitatea Natiunii Sasilor (Universitas Saxonum sau sachsische


Fisiere in arhiva (1):

  • Institutiile Politice din Transilvania in Secolele XII-XVIII.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!