Globalizarea și transformarea societății românești contemporane

1.Globalizare

Globalizarea în perspectiva ei dă o formă nouă și deschide noi portițe în relațiile internaționale . Globalizarea în sine este un fenomen economic, implică și generează elefcte în toate domniile vieții sociale .

Globalizarea este un termen folosit frecvent in dezbaterile politice, dar și în cele științifice . Este privită de unele persone ca fiind o amenințare dar și de unele persane ca o oportunitate foarte mare în vederea dezvoltării și obținerea unor avantaje consideralile pe planul internațional .

Toate țările în prezent , indiferent ca sunt dezvoltate, in curs de dezvoltare, mai putin dezvoltate sau in tranziție, urmează politici orientate spre piața globală, deschizând intreprinderilor lor accesul la competiția internatională.

Astfel, in special, in țările aflate in tranziție, toate firmele, mari sau mici, depind de lumea afacerilor internaționale. Acestea au aceleasi interese vitale ca si întreprinderile din țările dezvoltate, sau in curs de dezvoltare .

Deși originile globalizării se găsesc in expansiunea comerțului încă din Evul Mediu , astăzi fenomenul globalizării este este întâlnit în tot mai multe sectoare :social, politic , economic , chiar și militar. Cel mai influent și puternic sector rămane totuși sectorul informațional și comunicațional .

Globalizarea creează oportunități extraordinare și aduce un progres intens în anumite domenii ,Daniel Dăianu (2001:26) evidențiază că acest proces este departe de a fi uniform , creează expectații foarte mari în diferite domenii și în diverse zone ale lunii, ,,globalizarea poate tensiona la extrem tensiuniile sociale și economice ce nu se pot adapta rapid”,acestea pot cauza conflicte majore .

Globalizarea afacerilor a determinat inființarea Organizației Mondiale a Comerțului, in ianuarie 1995 si intrarea in vigoare a Acordurilor Rundei Uruguay. De asemenea, Centrul de Comert International UNCTAD/OMC (ITC), împreuna cu Secretariatul Commonwealth a publicat doua lucrari - Runda Uruguay-Ghidul intreprinzatorului si Ghid pentru intreprinderi privind Sistemul Comercial Mondial - in vederea explicarii cadrului juridic al afacerilor internationale, subliniind implicațiile prevederilor si regulilor specifice asupra întreprinderilor .

Organizația Mondială a Comerțului (OMC) este responsabilă pentru supravegherea sistemului comercial multilateral, care a evoluat treptat in ultimii 50 de ani.

Centrul de Comerț Internațional acordă sprijin comunitații de afaceri, adică intreprinderilor, asociatiilor de afaceri si agențiilor cu activitate de sprijin din tarile aflate in tranziție si in curs de dezvoltare .

2. Românii și procesul de globalizare

România în decurs de un secol și-a refăcut unitatea națională, a trecut de o economie predominant agrară la una industrială ( în 1945, avea încă cel mai mare procent de populație rurală din Europa - 80% - pe locul următor situându-se Ungaria - 70%), a luptat, cu un rol important, în cele două conflagrații mondiale, a pierdut teritorii tradiționale, a trecut prin experimentul bolșevic și și-a regăsit vocația europeană prin singura revoluție anti-comunistă sângeroasă din fostul lagăr bolșevic .

Globalizarea poate avea două tipuri de consecințe pentru România

1. Primele dintre ele sunt cele positive:

România are nevoie de capital străin investițional pentru dezvoltare, fiind incapabilă să-și producă acest capital doar din surse interne. Fiind o țară cu oportunități economice multiple - de la turism și agricultura la industria petrolieră și metalurgică . România poate deveni atractivă pentru capitalul străin, dacă îi asigură acestuia condiții interne (legislative, fiscale) propice. Mișcarea rapidă de capital presupusă de globalizare - în care companiile își pierd clasica identitate „națională” - poate deveni avantajoasă pentru București în condițiile unei forțe de muncă înalt calificate, dar comparativ ieftine .