Toate-s noi si vechi-s toate" este o sintagma, un adevar, un prim paradox al globalizarii. Desi se sustine cu inversunare noutatea fenomenului, plasarea lui cu incepere din ultimul patrar al secolului trecut, caracteristicile esentiale, generatoare se afla cu mult in urma istoriei. Se poate afirma ca, privind la scara istoriei, asemenea probleme, cautari, tendinte au existat, sau manifestat atat inainte de Hristos, cat si dupa Hristos, si mai ales in epoca contemporana. Dintotdeauna la baza genezei sale s-au aflat cunoasterea, amplificarea - diversificarea - adancirea cunoasterii, dorinta de expansiune, de cucerire, de dominare, de putere fara restristi, de imbogatire, de aservire, de exploatare (a bogatiilor naturale, a pozitiilor geografice, a insesi fiintelor umane si a capacitatilor lor fizice si mentale). Toate aceste coordonate s-au afirmat, perfectionat, rafinat, odata cu fiecare noua descoperire stiintifica, tehnica, odata cu aparitia si utilizarea a noi mijloace si cai de transport, odata cu impingerea spre zone nebanuite ale comunicarii si sistemelor de comunicatie. Daca am face referire la fenicieni si vikingi care in conditiile unei navigatii costiere, cu rudimentare mijloace de navigatie au ajuns pana in actuala Mare Britanie si, respectiv, pana in America de Nord (cel putin) am demonstra fara posibilitate de tagada imboldul cunoasterii, dorintei de expansiune, initierii si dezvoltarii negotului (cel putin in cazul fenicienilor). Prin forta armelor, a dotarii armatelor, la timpul respectiv, grecii, Alexandru Macedon, romanii, mongolii au atins expansiunea extracontinentala prin mijloace de deplasare terestra si / sau de navigatie (grecii, romanii). Expansiunile urmareau cucerirea a noi teritorii, preluarea bogatiilor, instaurarea legilor proprii, a sistemului politic specific. In epoca contemporana paradoxurile in plan politic sunt evidente. Succesul marcat prin incheierea razboiului rece, prin destramarea sistemului politic socialist in Europa si fosta Uniune Sovietica (o parte remarcabila din EurAsia) s-a impletit si continuat cu marirea frecventei confruntarilor calde cu recrudescenta terorismului, cu sporirea intensitatii actiunilor antiglobalizare. Mai mult, s-au multiplicat, pe diferite paralele si meridiane, la nivel de individ, grupuri de indivizi, la nivel de organisme si foruri mondiale, regionale, cu prilejul a diverse si diferite intalnirii si dezbateri internationale manifestarile, reactiile antisioniste. La ultima intrunire internationala a tarilor promotoare a globalizarii, din SUA, desi locul stabilit pentru desfasurare, in urma experientelor anterioare a fost intr-o zona montana greu accesibila eventualilor demonstranti, masurile de prevenire si represie au fost la un nivel deosebit. Si atunci de ce asemenea atitudini reactii fata de globalizare?
1 BARI, M. Transnationale si investitiile straine directe, Tribuna Economica nr.45, 2002, pag.67-70 2 CAPLESCU, R. Israelul denunta antisemitismul Uniunii Europene, Adevarul nr.4153, 4 noiembrie 2003, pag.9 3 CAPLESCU, R. America sustine ca nu constituie o amenintare la adresa pacii, Adevarul nr.4154, 5 noiembrie 2003, pag.11 4 CUNCEA, C. Investitiile straine directe globale, in declin si in 2002. Adevarul economic, nr.37 (595), 17-23 septembrie 2003, pag.9 5 MAZILU, A. Impactul investitiilor straine directe asupra economiei poloneze, Tribuna Economica nr.40, 2002, pag.67-70 6 RADULESCU, M. Investitiile straine directe si politicile sociale ale tarilor in tranzitie, Tribuna Economica nr.22, 2003, pag.67-68 7 SOLOMON, G. Pretul gazelor naturale ar putea creste de aproape 3 ori pana in 2007, Adevarul nr.4152, 3 noiembrie 2003, pag.6 8 VASS, A. Globalizarea, intre mitul echitatii si realitate, Tribuna Economica nr.38, 2002, pag.68-72
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
