Elite politice - Ion C. Brătianu

Extras din referat Cum descarc?

,,Ce este o elita? Este un mic batalion de suflete dedicate unei cauze nobile, care cauta sa conduca multimea pe calea cea buna."- Louis Rouzic, L'elite, son role et sa formation.
Definirea termenului de elita
Termenul de ,,elita", din punct de vedere etimologic, provine din limba latina, mai precis din latinescul ,,eligere" care inseamna ,,a alege" sau ,,a selecta". 
De asemenea, daca ne indreptam atentia si asupra Dictionarului Explicativ al Limbii Romane vom observa ca definitia alocata termenului de ,,elita" este aceea de ansamblu de persoane care datorita calitatilor deosebite pe care le detin se disting de restul colectivitatii. 
In sens larg, elita se refera la grupul de indivizi care se distinge de ceilalti indivizi prin calitatile impresionante pe care le detin, prin talent, prin avere si nu in ultimul rand prin origine (familia din care provin). Totodata, elita poate fi considerata cea mai buna persoana din cadrul unei comunitati si care are o puternica influenta asupra unor domenii diverse. 
O definitie mai amanuntita asupra acestui concept ne este oferita de Vilfredo Pareto, care defineste elita ca fiind ,,stratul superior", in timp ce ceilalti (non-elitele) constituie un ,,strat inferior". Insa, potrivit lui, acest ,,strat superior" nu este alcatuit doar dintr-un singur strat, in componenta lui intrand alte trei: 1.elita guvernanta care consta in indivizii care in mod direct sau indirect au un rol important in guvernarea statului; 2. Elita neguvernanta care reprezinta restul indivizilor din ,,stratul superior"; 3. elita politica are exercita puterea politica. Potrivit lui Pareto, elitele (denumite de el si aristocratia) contin un anumit numar de oameni care nu poate fi definit cu exactitate deoarece in societatile moderne circulatia elitelor/claselor sociale este foarte rapida; idee care ne conduce la subiectul lucrarilor sale, si anume analiza structurii si schimbarii continue a elitelor. Atat elitele, cat si non-elitele sunt subiecte aflate intr-o continua schimbare (noi elite apar, luand locul celor vechi), proces care poarta denumirea de circulatie a elitelor, proces care poate fi privit din doua perspective: una usoara si una violenta. Cea usoara se refera la inlocuirea blanda a elitelor, prin modificare ofertei si a cererii in ceea ce priveste anumite nevoi si elemente sociale (ex. In caz de razboi, cresterea numarului de soldati este necesara; ceea ce inseamna ca o crestere a armatei si elitelor militare schimba echilibrul claselor sociale si diminueaza puterea vechilor elite. Acest fapt s-a petrecut chiar in Europa cand cresterea armatei militare a dus la prabusirea aristocratiei.). Cea violenta se realizeaza prin intermediul revolutiilor (ex. Acumularile in randul elitelor si imposibilitatea utilizarii fortei de catre clasa politica duce la revolutii; cand elementele de calitate superioara din clasa inferioara vin in fata, clasa inferioara este dispusa sa foloseasca forta.) .
In cazul circulatiei elitelor, important ar fi ca o elita de facto sa lase in locul ei o alta adevarata si capabila, din acest motiv conceptul paretian de elita este intai de toate meritocratic iar apoi ierarhic; deoarece o elita capabila intotdeauna va invinge.
In viziunealui Vilfredo Pareto, istoria este cimitirul aristocratiei, deoarece elitele nu si pastreaza pentru totdeauna locul; clasa superioara fiind intr-o permanenta schimbare. Inainte ca o elita ,,sa apuna", devendind in acel moment mai blanda, mai umana si mai putin lacoma, o alta ,,rasare", care va fi mult mai puternica, dedicata si activa.
Tot in ceea ce priveste elitele politice, Pareto le divide in doua categorii (pentru acest lucru el a preluat unele sugestii de la Machiavelli): ,,vulpile" (cei care prefera sa conduca prin intrigi diplomatice si abateri; sunt cei care favorizeaza siretenia conducatorului pe baza consensului) si ,,leii" (cei care prefera sa conduca prin utilizarea fortei). Atat atitudinea ,,vulpilor", cat si cea a ,,leilor" nu este afectata sau conturata de forma de guvernare, deoarece indiferent de acest aspect, oamenii care detin puterea au tendinta de a o folosi in scopul mentinerii lor in pozitia sociala si politica in care se afla si de a profita de aceasta in scopul binelui lor personal (castiguri si avantaje pe mai multe planuri).
Ion C. Bratianu- Date generale 
Si in Romania s-a remarcat prezenta unor elite politice care au reusit sa aduca tara la un alt nivel. Elitele politice din statul roman sunt: Mihail Kogalniceanu, Ion I.C. Bratianu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Alexandru G. Golescu, Spiru Haret, C.A. Rosetti, Ion C. Bratianu s.a. In aceasta lucrare scrisa accentul va fi pus pe Ion C. Bratianu (1821-1891), fiul lui Constantin Bratianu si sotul Piei Bratianu, alaturi de care a avut opt copii, insa doar trei dintre acestia au calcat pe urmele tatalui: Ion I.C. Bratianu (Ionel), Constantin I.C. Bratianu (Dinu) si Vintila I.C.Bratianu. Ion C. Bratianu a fost un om politic important al perioadei respective, fiind descendentul unei familii de boieri din judetul Arges. El a studiat la Scoala Politehnica din Paris, implicandu-se totodata in diverse miscari studentesti care aveau un caracter revolutionar. Incepand cu anul 1857 a luat parte la luptele purtate pentru realizarea unirii si a fost denumit deputat al divanului ad-hoc. De asemenea, el a fost si ministru in perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, ulterior indepartandu-se de acesta, dorind abdicarea lui si venirea in tara a lui Carol de Hohenzollern. Dupa anul 1870, Bratianu s-a afirmat drept un liberal radical, alaturi de C.A Rosetti ( ceea ce caracteriza cel mai bine un liberal radical era nationalismul si faptul ca ,,se identifica cu interesele majore ale poporului roman" , numindu-se astfel partid national). Libralii radicali, liberalii moderati, fractionstii moldoveni si partizanii moderati au decis crearea unui partid liberal care se va numi Partidul National Liberal (PNL), care va lupta pentru: prosperitatea clasei muncitoare, o politica de pace, reducerea darilor, autonomie locala; in mare parte PNL-ul avea ca principal scop imbunatatirea vietii clasei muncitoare. Partidul National Liberal a fost infiintat in 1875, iar presedinti sai au fost: Ion C. Bratianu (pana in 1882-1883 impreuna cu C.A. Rosetti si pana in 1891 singur), Dumitru C.Bratianu, Dimitrie A. Sturdza. Ion I.C. Bratianu, Vintila I.C. Bratianu, Ion G. Duca si Constantin I.C. Bratianu. A fost unul dintre partidele cu cea mai bogata activitate politica si legislativa si care s-a aflat de cele mai multe ori la guvernare. ,,Nucleul sau l-a reprezentat gruparea radicala, organizata inca din anul 1861 in jurul lui C.A. Rosetti si Ion C. Bratianu, care au avut un rol important in toat evenimentele care au marcat viata politica de pana la Independenta.,,

Fisiere in arhiva (1):

 Elite politice - Ion C. Bratianu.docx

Bibliografie

1. CLIVETI, Gheorghe; ONISORU, Gheorghe; STAN, Apostol; SANDRU, Dumitru; RADULESCU-ZONER, Serban, Istoria Partidului National Liberal, BICALL, Bucuresti, 2000
2. https://www.google.com/amp/s/istoriiregasite.wordpress.com/2013/04/22/partidul-national-liberal-evolutie-politica-de-la-infintare-pana-la-primul-razboi-mondial/amp/
3. TODEA, Ioan, Ion C.Bratianu. O viata in slujba tarii si a natiunii romane (1821-1991), Editura Universitara, Bucuresti, 2011
4. PAMFIL, C. Georgin, Pietre de granit la Temelia Romaniei. Din cugetarile lui Ion C. Bratianu, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1941
5. Din scrierile si cuvantarile lui Ion C. Bratianu. Lupta pentru redesteptarea nationala,vol 1, Bucuresti, 1921
6. MARINESCU, G., GRECESCU, C., Ion C.Bratinau, Acte si Cuvantari 1 inuarie 1869- aprilie 1876 , vol. 1, partea a II-a, Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1935
7. KOGALNICEANU, Mihail, Texte social politice alese, Editura Politica, Bucuresti, 1977
8. IORGA, Nicolae, politica externa a regelui Carol I, Bucuresti, 1916
9. https://www.historia.ro/sectiune/portret/articol/bratienii-o-dinastie-autohtona
10. http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Ion-C._Bratianu
11. BOIA, Lucian, Istorie si mit in constiinta romaneasca, Editura Humanitas, Bucuresti, 1997
12. DELICAN, Mustafa, Elite theory of Pareto, Mosca and Michaels, Istanbul, 2012
13. RADULESCU, Serban; BUSE, Daniela; MARINESCU, Beatrice, Instaurarea totalitarismului comunist in Romania, Bucuresti, 1995