Despre Islam în Europa

Introducere

Lucrarea de față își propune o abordare a problemei Islamului în Europa, o problemă controversată, care a luat o amploare foarte mare în urma atentatelor din 11 septembrie 2001. Primul punct al acestei lucrări definește sorgintea religiei islamice pentru a evita numeroasele confuzii de ordin etimologic. Al doilea punct abordează perspectiva istorică a relației religie - stat. La începutul secolului 21, umanitatea se confruntă cu câteva tendinţe complementare, în primul rând legate de renaşterea radicalismului în majoritatea religiilor, rolul crescând al religiei în diversitatea civilizaţiei universale, culturale, ideologice şi religioase pe plan local şi global. În al treilea treilea punct al acestei lucrări se va nuanța situația actuală a numărului crescând de musulmani din Europa și premisele acestui process de integrare. Al patrulea punct va aborda integrarea problematică a musulmanilor în societăţile europene, care reprezintă o dovadă a incompatibilităţii dintre tradiţiile creştine şi islamice. Penultimul punct al acestei lucrări va aborda teama lumii occidentale față de Islam și refuzul de integrare a musulmanilor în țările gazdă. Migraţia a fost privită recent ca o sursă de teamă şi instabilitate pentru statele din Occident, deşi ea reprezintă mai mult o sursă cu conţinut ce aparţine anilor 1960. De la evenimentul din 09-11, s-a scris foarte mult despre fundamentalismul religios în creştere şi violenţa între populaţia musulmană din Europa. Începând cu această zi, întreaga lume occidentală a fost contaminată cu o teamă enormă de evenimentele ce ar putea avea loc din cauza unilor musulmani. În ultimă instanță, ultimul punct va contura o analiză asupra Franței, doarece este țara cu cel mai mare număr de imigranți din Europa, reprezentând aproape 10 % din totalul populației țării. Problema culturală pare să fie purtătoarea unui grad mai ridicat de complexitate şi pentru că diversitatea este privită ca unul din punctele forte ale Europei contemporane. Identitatea europeană este din ce în ce mai mult identificată cu capacitatea de a tolera gradul semnificativ de diversitate culturală, ceea ce demonstrează existenţa unor anumite valori pe care cetăţenii Europei le preţuiesc şi le respectă, ideile despre personalitate, democraţie, dreptate şi egalitate socială, libertate şi drepturile omului fiind bine definite.

2

Despre Islam

Atunci când se vorbeşte despre Islam şi Occident, trebuie luate în considerare câteva distincţii importante. În primul rând, trebuie să se facă distincţia între Islam ca religie şi islamism ca ideologie politică. Islamismul, este o teologie politică, se referă la versiunea radical extremistă a Islamului politic. De foarte multe ori în mass media, Islamul este confundat cu islamismul. Acesta poate fi definit și ca o interpretare și folosire a religiei în scopuri politice, însa indiferent de explicația adoptată, islamismul, deși are conexiuni cu Islamul, este diferit de acesta, principala diferență constând în faptul că islamismul este o ideologie politică, în timp ce Islamul este o religie. Islamismul, deşi este învăluit de viziunea religioasă şi prezentat în limbaj apocaliptic, are mai multe în comun cu ideologiile seculare despre teroare, decât are în comun cu religia islamică. De exemplu, aşa cum armata irlandeză republicană nu poate fi egalată cu catolicismul roman, aşa şi islamismul ca ideologie nu trebuie privit în acelaşi fel ca religia islamică.

Fethullah Gulen1 este de părere că:”În Islamul adevărat nu există teroare.” Religia islamică interzice o asemenea barbaritate. A omorî o persoană, potrivit religiei islamice, este egal cu qufr2 sau cu ateismul. Un musulman adevărat nu poate spune: „Voi ucide pe cineva şi apoi voi ajunge în Rai.” Cum ar putea o anumită persoană primi acordul lui Dumnezeu pentru a lua viaţa preţioasă a cuiva? În religia islamică acest lucru este pur şi simplu imposibil. Islamismul este doar o interpretare particulară a Islamului. Însă islamul nu înseamnă terorism, numai din simplul motiv că terorismul este o tactică - nu o credință, ci este o ideologie, sau mai bine spus, un rezultat al acesteia.

Fethullah Gulen despre Islamism:”Regret să spun că în ţările în care trăiesc musulmani, unii lideri religioşi şi musulmani imaturi nu au altă armă în mână decât interpretarea lor fundamentală a Islamului; ei o folosesc pentru a-i implica pe oameni în lupte care slujesc doar propriilor lor scopuri. De fapt, Islamul este o credinţă adevărată şi ar trebui trăită cu adevărat. Spre calea de atingere a credinţei, nu se pot folosi metode care nu fac referire la adevăr. Nici o persoană nu ar trebui să omoare o altă fiinţă umană. Nimeni nu trebuie să îi facă rău unei persoane nevinovate,

1 Născut în Erzurum, Estul Turciei în anul 1941, domnul Fethullah Gülen a devenit un învățat islamic și gânditor, precum și un scriitor și poet prolific. El a învățat științele religioase de la câțiva învățați musulmani și maeștri spirituali foarte cunoscuți. Gülen a studiat de asemenea și principiile și teoriile științelor moderne sociale și fizice. Fethullah Gülen este unul dintre gânditorii contemporani musulmani care este reprezentantul dialogului dintre creştini şi musulmani. Fondator al Mişcarii care ii poartă numele, Mișcarea Gullen este unul dintre cele mai interesante exemple de gândire liberală islamică din Orientul Mijlociu. Mişcarea prezintă caracteristici islamice, naţionaliste, liberale şi moderne. 2 Kufr inseamnă a acoperi sau a ascunde ceva. Reprezintă un act de kufr a respinge ceva pentru care există dovezi temeinice că trebuie crezut pentru a fi cu adevarat musulman.

3

chiar şi în timpul războiului. Nimeni nu trebuie că ofere o fatwa (pronunţare legală), comandând acest lucru. Nimeni nu trebuie să fie un sinucigaş cu bombă. Nimeni nu trebuie să intre în mulţime cu bombe legate de corpul său. În ciuda religiilor oamenilor din mulţime, acest lucru nu este permis din punct de vedere religios.”

Statele puternic marcate de islamism sunt astăzi: Arabia Saudită, Libia, Sudanul, Iranul și Afganistanul. Mai puțin marcate sunt în Africa de Nord: Marocul, Alegria, Tunisia și Egiptul.3 Giovanni Sartori în cartea sa intitulată ”Ce facem cu străinii ?”, face distincția între state musulmane și state islamice. Musulman înseamnă: “adept al Islamului”. Statele musulmane aderă mai puțin la Islam și mai puțin rigid, decât statele islamice. Astfel statele musulmane nu sunt toate islamice.