Democratia in Societatile Plurale - Democratia Consociationala in Lumea a Treia

Extras din referat Cum descarc?

O societate plurala este o societate divizata de ceea ce Harry Eckstein numeste ,,clivaje segmentale". El scrie: "Acestea exista acolo unde divizarile politice urmeaza indeaproape si mai ales au legatura cu limitele de diferentiere sociala obiectiva, indeosebi cele extreme de frapante intr-o societate." Clivajele segmentale pot fi de natura religioasa, ideological, lingvistica, regional, culturala, rasiala sau etnica. O alta trasatura este aceea ca partidele politice, grupurile de interese, mijloacele de comunicare, scolile si asociatiile voluntare tind sa fie organizate de-a lungul limitelor dintre clivajele segmentale. Democratia este un concept care in principiu sfideaza definirea. Este de ajuns sa mentionam ca va fi folosit aici ca sinonim a ceea ce Dahl numeste poliarhie Nu este un sistem de guvernamant care intruchipeaza pe deplin toate idealurile democratice, ci unul care le aproximeaza intr-o masura rezonabila. 
Oamenii de stiinta politica definesc un stat consociational ca un stat ce are categorii interne majore in baza problemelor religioase, etnice, lingvistice, insa cu nicio categorie suficient de mare pentru a forma un grup de majoritate. Statele consociationale sunt adesea in contrast cu statele cu sisteme electorale majoritare.
Consociationalismul este des perceput ca avand o stransa legatura cu corporatismul. Unii considera ca este o forma de corporatism, in timp ce altii sustin ca corporatismul a fost proiectat pentru reglementarea conflictului de clasa, in timp ce consociationalismul a fost elaborat pe baza reconcilierii fragmentare sociale in baza problemelor etnice si religioase. Obiectivele consociationalismului sunt: stabilitatea guvernamentala, supravietuirea regimului, evitarea violentei.
Consociationalismul a fost discutat din punct de vedere academic de omul de stiinta politica Arend Lijphart. Potrivit conceptiei lui Lipjphart, democratia majoritara este un tip de democratie inspirata de modelul Westminister. ,,Modelul dublu" al democratiei propus de Lijphart reprezinta o contributie importanta la teoria empirica a democratiei, iar argumentul sau in favoarea tipului consociational de democratie este foarte relevant si imbatabil prin aceea ca sustine faptul ca societatile segmentare si profund divizate nu se pot intemeia pe principiul majoritatii;. Tipul consociational de democratie isi dobandeste importanta ca model empiric prin contributia pe care si-o aduce la intelegerea democratiilor occidentale. Este inspirat de multimea de teorii asupra stabilitatii democratice si in mod special de clasica tipologie a lui Gabriel A. Almond privind sistemele politice.
Foarte multe din tarile in curs de dezvoltare- in special cele din Asia si Africa, dar si cateva sud-american, cum ar fi Guyana, Surinam si Trinidad- sunt coplesite de probleme politice provocate de profundele divizari intre segmente ale populatiilor lor si de absenta unui consens care sa le uneasca. Literatura teoretica despre dezvoltarea politica, formarea natiunii si democratizarea in noile state trateaza acest aspect intr-un mod curios si ambivalent. Pe de-o parte, multi autori refuza in mod implicit sa-i recunoasca importanta. Walker Connor acuza chiar ca majoritatea teoreticienilor de frunte ai proceselor de formare a natiunii ,,au tendinta sa neglijeze sau chiar sa ignore in totalitate problemele legate de diversitatea etnica." 
Pe de alta parte, autorii care trateaza acest aspect cu seriozitate au tendinta de a-i acorda o importanta mult prea mare. Spre exemplu, Lucian W. Pye afirma ca sfera politica nu este clar distinsa de sfera relatiilor sociale si personale in societatile non-occidentale: ,,cadrul fundamental al politicii non-occidentale este unul comunitar si orice comportament politic este profund influentat de argumente ce se refera la identificarea comunitara." 
Greseala fundamentala comisa de o parte a literaturii teoretice despre dezvoltarea politica este exagerarea gradului de omogenitate a statelor democratice occidentale. Dezvoltarea este privita in general ca o trecere de la starea actuala a statelor non-occidentale sau de la starea lor in momentul obtinierii independentei catre un obiectiv dorit sau posibil. Cea de-a doua greseala grava in care au persistat teoreticienii dezvoltarii politice, a fost ignorarea faptului ca mai multe societati plurale au construit o democratie stabila prin metode consociationale.


Fisiere in arhiva (1):

  • Democratia in Societatile Plurale - Democratia Consociationala in Lumea a Treia.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Bibliografie

Teoria democratiei reinterpretate, Giovanni Sartori
Democratia in societatile plurale, Arend Lijphart


Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* Prețul este fără TVA.

Hopa sus!