Criza Financiară la Nivel Național și Internațional și Influențele Sale în Sfera Socio-politică

“Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot timpul facem acelasi lucru. Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.”

Albert Einstein

Deşi tindem să ignorăm, criza financiară mondială a ridicat câteva întrebări fundamentale printre care : am ajuns oare la capătul liberalismului ?

Reglementările sunt naturale asa ca nu are rost sa ne intrebam de unde vin acestea .

Suntem o civilizatie a carei valoare suprema este libertatea, insa in pofida acestui fapt ne simtim in largul nostru atunci cand suntem inconjurati de reguli .

Jean Jacques Rousseau, rezolva acest paradox explicand ca regulile ( legile ) exista in virtutea faptului ca cetatenii renunta voluntar la vointa lor proprie, in favoarea rezultatului unui sufragiu care reprezinta vointa generala a comunitatii In acel moment, vointa individuala ca si cum ar inceta sa existe, este substituita ca atare de vointa generala .

In acest sens de la Rousseau incoace regulile sunt lucrul cel mai natural din cate i se pot intampla acestui animal politic – Omul .

Ar trebuii sa intelegem ca nu suntem singulari ca specie in aceasta familiaritate cu reguli . Toate animalele sociale , - de la cetacee la primate – poseda intr-un fel sau altul gustul innascut pentru relatiile ierarhice . “Innascut” este un cuvant cheie deoarece admitand ca de fapt si de drept comportamentul social al animalelor a fost dictat de evolutie, trebuie sa recunoastem ca intr-un mod cu totul special, oamenii au abilitatea de a crea reguli noi, de a modifica reguli, de a renunta la reguli si de a le adopta in functie de situatie .

Contemporanul lui Rousseau, Jeremy Bentham observa ca regulile reprezinta o functie a utilitatii si nu sunt cine stie ce opere ale naturii, ci rezultatul unor compromisuri rationale, bilantul avantajelor si dezavantajelor .

Principiul pe care Bentham in mod romantic il numeste “principiul maximei fericiri” pretinde ca o lege este corecta daca “ii face fericiti pe cei mai multi” . De o parte si de cealalta a balantei, bentham plaseaza “placerile” si “durerile” . Astazi numim aceasta balanta analiza cost – beneficiu .

Aceasi idee se regaseste in analiza impactului, care nu este altceva decat o succesiune de intrebari relevante subiectului : care este obiectul compromise? cum definim problema? care sunt optiunile de solutionare a problemei? care sunt beneficiile fiecarei optiuni in parte? care sunt costurile fiecareia? dar impactul asupra concurentei? asupra inovatiei ? lista poate continua…

In prezent se considera relevant sa se puna in vizor si impactul asupra mediului si impactul asupra saraciei . Dar doar in vizor caci … guvernul american a oferit un ajutor suplimentar de 37.8 miliarde de dolari uriasei companii A.I.G. aducand totalul imprumuturilor de salvare doar pentru acea companie la 123 miliarde dolari si asta in doar doua saptamani, cea ce inseamna cu 18 miliarde de dolari mai mult decat suma anuala a ajutorului pentru tarile sarace si de doua ori mai mult decat ar fi necesar pentru realizarea Tintelor de Dezvoltare ale Mileniului ( Millenium Development Gools ) stabilite pe plan international .