Consiliul Județean

Componenţa şi alegerea

Potrivit Constituţia României, revizuită şi republicată, „Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean” (alin. 1 al art. 122). Această dispoziţie este reluată în art. 22 şi 101 al Legii nr.215/2001, legea administraţiei publice locale.

Din aceste texte transpare aşadar, înainte de toate, calitatea de autoritate a administraţiei publice a consiliului judeţean. Rezultă de asemenea dubla natură a acestei autorităţi de autoritate a autonomiei judeţene şi de autoritate a administraţiei publice locale.

Constituirea acestor autorităţi se face în temeiul prevederilor legale, în urma alegerilor consilierilor care compun autoritatea, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile Legii privind alegerile locale. Este vorba de o autoritate de natură colegială şi deliberativă, a cărei competenţă se exercită, de regulă, pe mandate de câte 4 ani. Cum textul constituţional nu determină precis modalitatea de alegere a consilierilor, rămâne la libertatea legiuitorului adoptarea soluţiei celei mai potrivite, astfel că ar apărea ca şi constituţionale atât instituirea procedurii de alegere directă cât şi cea indirectă, sistem consacrat în forma iniţială a Legii nr.70/1991 . Pe de altă parte însă, nu mai poate fi admisă soluţia din perioada interbelică românească potrivit căreia consiliul judeţean era alcătuit din membri aleşi şi din membri de drept.

Numărul consilierilor fiecărui consiliu judeţean se stabileşte de prefect, prin ordin, în funcţie de populaţia judeţului raportată de către Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs, sau după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile. Acesta va cuprinde 31 de consilieri (până la 350.000 locuitori în judeţ), 33 (între 350.000 şi 500.000 locuitori în judeţ), 35 (între 500.000 şi 650.000 locuitori) şi 37 (la peste 650.000 de locuitori). Consiliul General al municipiului Bucureşti este format din 55 consilieri.

În prezent alegerea membrilor consiliului judeţean se realizează în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 67/2004 , care reglementează regimul electoral general al autorităţilor administraţiei publice locale.

Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv Municipiul Bucureşti constituie o circumscripţie electorală, numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului de judeţ făcându-se prin hotărâre a Guvernului . În cadrul fiecărei circumscripţii electorale judeţene se organizează circumscripţiile electorale de la nivelul municipiilor reşedinţă de judeţ, al celorlalte municipii sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale acestora, al oraşelor şi comunelor, ce vor fi numerotate după criteriul obiectiv alfabetic al denumirii acestora. În fine, la nivelul tuturor acestora se constituie, prin decizia primarului, secţiile de votare. Alegătorii votează la aceeaşi secţie de votare pentru consiliul judeţean, consiliul local şi pentru primar, şi, de regulă, numai în unităţile administrativ teritoriale în care aceştia îşi au domiciliul (comună, oraş, municipiu sau subdiviziune administrativ-teritorială a acestuia).

Alegerea prin vot direct a consiliilor judeţene, are menirea de a reflecta aplicarea principiilor democratice privind constituirea autorităţilor reprezentative şi la nivelul colectivităţilor judeţene, iar, pe de altă parte, asigură armonizarea legislaţiei noastre cu cea înscrisă în Carta europeană a autonomiei locale (Partea I art. 3 alin. 2) . Acest principiu a fost menţinut şi de actuala reglementare.

Astfel, conform art. 1 din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale: „(2) Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (3) Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.”

Deşi, aşa cum am arătat, calitatea de consilier se dobândeşte numai prin alegere, orice persoană putând dobândi această calitate, dacă îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de art. 4 al Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale:

a) să aibă cetăţenia română;

Este locul să reamintim aici dreptul de a fi ales este un drept fundamental, de natură politică, reglementat în art. 37 din Constituţia României, revizuită şi republicată, care instituie ca primă condiţie pentru a putea avea dreptul de a fi ales îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru dreptul de vot, la care se adaugă cumulativ cele prevăzute de art. 16 alin. (3), care impun condiţia domiciliului în România şi a cetăţeniei române. De asemenea, potrivit art. 16 alin. (4), text introdus prin Legea de revizuire „În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale”, cu menţiunea că textul va deveni aplicabil după aderarea României la Uniunea Europeană şi în condiţiile legii organice.

b) să fie cetăţeni cu drept de vot, după cum am arătat anterior, de asemenea o condiţie de ordin constituţional;

c) vârsta de cel puţin 23 de ani, împlinită până în ziua alegerilor inclusiv, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice potrivit art. 40 alin.(3) din Constituţia României, republicată;

Şi în acest caz este vorba de o condiţie de ordin constituţional, dar o condiţie mai ridicată decât cea similară prevăzută pentru dreptul de vot (18 ani), motivată prin importanţa acestor demnităţi publice şi a rolului organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului, ce decurge din ideea unei reprezentări responsabile şi eficiente care presupune un grad sporit de maturitate politică şi civică, o onorabilitate mai strictă.

d) domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritorială în care urmează să fie ales; la sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector;

e) să nu aibă funcţia de judecători ai Curţii Constituţionale, avocaţi ai poporului, magistraţi (judecător, procuror), membri activi ai armatei, poliţişti şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică, cărora le este interzisă potrivit art.40 alin. (3) din Constituţia, republicată asocierea în partide politice;

f) în cazul candidaţilor independenţi mai apare şi condiţia listei susţinătorilor (1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de 1000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I conform art. 44 alin.(1) din Legea nr. 67/2004).

Îndeplinirea condiţiile de eligibilitate se verifică încă de la propunerea şi înregistrarea candidaturilor în alegeri, nesocotirea lor atrăgând nulitatea alegerii.

Pentru alegerea consiliilor locale, fiecare alegător are dreptul la un singur vot, care se poate exercita numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul, sau într-o altă unitate administrativ-teritorială, dacă şi-a stabilit reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectivă cu cel puţin 3 luni înainte de data alegerilor. Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitate de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare (art. 13 din lege).