Consecințele corupției asupra economiei

Coruptia exista de foarte multa vreme si va exista mai departe, daca guvernele nu gasesc cai eficiente de a o combate . Intr-adevar, nu este si nici nu va fi usor, insa studiile facute asupra cauzelor si consecintelor coruptiei au o lunga istorie in economie. Ca o consecinta, coruptia este foarte greu de masurat.

In procesul de adaptare a sistemului social global la conditiile economiei de piata concurentiale, factorii de risc s-au multiplicat , iar coruptia a devenit un fenomen structurat, specializat si profesionist care, prin retele informale de organizatii si persoane, poate influenta factorii de decizie din sfera politicului, legislativului ,administratiei sau justitiei si implicit sigurantei nationale.

Notiunea de coruptie:

Coruptia reprezinta utilizarea abuziva a puterii publice in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altii, a unor foloase necuvenite in urmatoarele forme:

• abuzul de putere in exercitarea atributiilor de serviciu;

• frauda;

• utilizarea fondurilor ilicite pentru finantarea partidelor politice sau a campaniilor electorale;

• favoritismul;

• instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii in domeniul privatizarii sau al achizitiilor publice;

• conflictul de interese.

In contextul globalizarii exista legaturi evidente intre fenomenul coruptiei si crima organizata, inclusiv finantarea activitatilor teroriste, cu toate amenintarile la adresa securitatii ce decurg din acestea. Combaterea coruptiei necesita actiunea concertata a institutiilor nationale si a societatii civile precum si cooperarea internationala.

O mica schema a coruptiei:

• Consecintele coruptiei : accentuarea saraciei; consecinte economice ( investitiile); renuntarea la servicii utile; cresterea costurilor privind ingrijirea sanatatii; mediu de afaceri nesanatos firmele dispuse sa plateasca pentru: reducerea poverii reglementarilor excesive, crimei si coruptiei , dar si pentru eliminarea criminalitatii economico-financiare .

• Cauzele coruptiei : numar excesiv de reglementari si o slaba aplicare a acestora ; legatura dintre “reglementare si acapararea statului” si “coruptia administrativa”; probleme institutionale : politicile de personal; procedurile birocratice ; nivelul salariilor si diferentele de utilizare a primelor extra-salariale ; transparenta si nivelul structurii salariale ; sentimentul social de frustrare a firmelor si cetatenilor.

Grupul Multidisciplinar privind Corupţia (G.M.C.) infiintat in anul 1994 de catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat provizoriu urmatoarea definitie: "Coruptia cu care are legatura Grupul Multidisciplinar privind Coruptia cuprinde comisioanele oculte si toate celelalte demersuri care implica persoane investite cu functii publice sau private, care si-au incalcat obligatiile care decurg din calitatea lor de functionar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relatie de acest gen, in vederea obtinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natura, pentru ele insele sau pentru altii."

Conventia penala a Consiliului Europei privind coruptia, semnata de Romania la data de 27 ianuarie 1999, defineste coruptia in cele doua modalitati de savarsire:

• - coruptia activa - "promisiunea, oferirea sau darea, cu intentie, de catre orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos necuvenit, catre un functionar, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii sau abtinerii de a indeplini un act in exercitiul functiilor sale";

• - coruptia pasiva - "solicitarea ori primirea, cu intentie, de catre un functionar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii sau abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale".