Argumente Pro și Contra Globalizării

Argumente pro și contra globalizării

Abstract

Globalizarea este un fenomen omniprezent ,ireversibil ,având consecințe favorabile și nefaste. Aceste consecințe determină dispute aprinse între oamenii de știință ,unii fiind contra fenomenului, alții lăudând efectele lui. În orice caz, fenomenul globalizării este unul în expasiune și nu poate fi stopat in niciun fel. Tot ce putem face este să îi permitem să facă parte din viața noastră atât cât să ne aducă beneficii, cântărind foarte bine efectele pe termen lung și beneficiile imediat următoare.

Globalizarea, este un termen tot mai întâlnit în ziua de azi în mai toate domeniile existente, ca să nu mai vorbim de sutele sau chiar miile de pagini în care se prezintă tot felul de puncte de vedere referitoare la cauzele şi în special efectele acestui fenomen.

Deși termenul este des folosit, acceptat și de mult timp cunoscut, încă nu s-a găsit încă o definiţie simplă, clară care să fie unanim recunoscută.

Globalizarea ca fenomen reprezintă renunţarea la limite teritoriale, ascensiunea nelimitată a tehnologiei, circulaţia neîngrădită a informaţiei, uniformizarea economiei, libera circulaţie a capitalului şi a persoanei, dar nu în ultimul rând alinierea politică în perspectiva unei guvernări globale.

Globalizarea are un caracter universal în sensul că a ajuns să afecteze structura tuturor componentelor sistemului social global – subsistemul politic, economic, militar, social, religios, ecologic etc. Din această perspectivă putem vorbi şi de o specializare a globalizării, adică de globalizare politică, militară, socială, financiară, tehnologică, ecologică şi, nu în ultimul rând, economică.

Globalizarea este un fenomen în continuă expansiune,ireversibil și ne afectează pe toți indiferent de locul de apartenența geografică, regională, religioasă, etnică, doar că în moduri diferite.

Globalizarea a devenit astfel un fenomen real al zilelor noastre cu toate avantajele şi dezavantajele pe care le manifestă.

Tocmai aceste avantaje şi dezavantaje pe care le are şi le manifestă în diferite ţări, sau în unele zone geografice, au creat şi continuă să fie puncte de controversă între susţinătorii acestui proces mondial şi cei care s-au opus evoluţiei lui încă de la început.

Treptat procesul globalizării a luat proporţii, cu toate avantajele şi dezavantajele lui. Punctele de vedere a celor care au susţinut şi continuă să susţină fenomenul globalizării precum şi a celor ce se opun diferitelor aspecte ale manifestării lui, dovedesc argumente deosebit de convingătoare în ambele tabere.

În continuare voi expune câteva dintre avantajele și dezavantajele globalizării,argumente pro și contra ,menționând faptul că este dificil să distingem care este granița dintre ele, limita până la care globalizarea reprezintă un avantaj sau un dezavantaj.

Începem prin a prezenta ceea ce reprezintă o necesitate a societății de astăzi și anume nevoia de comunicare și informare. Ideea lui Thomas Friedman care afirmă că Pământul a devenit PLAT este imaginea plastică a modului în care transmiterea și viteza informațiilor nu sunt împiedicate de granițele niciunei țări. Astfel ,informația devine disponibilă în timp real ceea ce este un avantaj pentru societate deoarece informația este putere.

Acest enorm succes pentru omenire are încă multe aspecte negative. Odată cu informaţiile deosebit de utile ce se transmit între diferiţi oameni din diverse ţări, se transmit şi tot felul de informaţii (sub formă de text sau imagini), din diferite domenii total nedorite şi în majoritatea lor imposibil de controlat sau de blocat cel puţin pentru moment (pornografii, trivialităţi ş.a.).

Dezvoltarea mijloacelor de informare şi comunicare a constituit şi continuă să fie un real suport al globalizării. Nimeni nu se mai poate opune acestei revoluţii, şi conexiunii oamenilor de pe întregul mapamond.

Unii combatanți ai globalizării susțin că statele se alinează și se omogenizează ceea ce duce la pierderea identității și suveranității. Ştiinţa, tehnica ,arta, cultura şi orice face parte din viaţa umană şi care sunt destinate satisfacerii nevoilor umane, au căpătat valenţe globale. Nenumărate creaţii naţionale au intrat în patrimoniul valorilor universale. Odată cu avantajele liberei circulaţii, apare şi riscul ca multe dintre lucrările pretinse a fii valori artistice sau unele modele culturale, de valori îndoielnice să ajungă spre vânzare pe diverse pieţe străine.

Referindu-ne în mod special la dezvoltarea economică a diferitelor ţări, bazată pe dezvoltarea continuă a ştiinţei şi tehnicii ,globalizarea urmează calea firească a unei traiectorii cu adevărat revoluţionare.

Noutăţile privind creerea unor produse sau servicii în anumite ţări au atras atenţia şi dorinţa de folosire a acestora de către un număr din ce în ce mai mare de oameni depăşind limitele şi graniţele naţionale, devenind astfel bunuri de folosinţă internaţională.

Istoria comerţului dovedeşte dorinţa şi preocuparea din partea diferitelor ţări de a obţine anumite produse din alte ţări în pofida unor sisteme de transport rudimentare şi a duratei excesive de obţinere a lor. În condiţiile dezvoltării economice a secolului 20 şi 21 nu se mai pun astfel de probleme legate de sistemul de transport şi de timpul îndelungat pentru procurarea anumitor bunuri şi servicii. În acest fel, tot felul de materii prime, materiale, bunuri de consum şi mijloace de producţie sunt transferate între diferite ţări şi zone geografice fără nici un fel de impediment. Bunurile şi serviciile au devenit parte din producţia şi consumul global.

Chiar dacă au existat tot felul de bariere convenţionale, cum au fost barierele vamale sau protecţionismului tehnologic, acestea au avut un caracter temporar şi s-au manifestat numai în raport cu anumite ţări sau zone geografice.