Ancheta

Extras din referat Cum descarc?

Este metoda cea mai utilizata in cercetarea sociologica, fiind cea mai cunoscuta, fiind uneori identificata cu cercetarea sociologica insasi. 
Definitii
Literatura de specialitate cuprinde numeroase incercari de definire a acestei metode. Prezint mai jos cateva dintre acestea pentru a ilustra varietatea posibilitatilor de abordare.
,,O metoda de a aduna informatii de la un numar de indivizi, un esantion, cu scopul de afla informatii despre populatia din care este extras esantionul. ,, 
(Ferber, apud May, 1990, p. 65)
,,Ancheta are drept scop cautarea de informatii referitoare la un grup social dat ( un stat, un grup etnic, o regiune, o clasa sociala etc.). Aceste informatii trebuie sa poata fi prezentate sub forma cuantificabila." 
(Javeau, 1970 )
Ancheta - o metoda interogare asupra faptelor sociale (opinii, atitudini, motivatii etc.) la nivelul grupurilor umane, mai mici sau mai mari, de analiza cuantificabila a datelor in vederea descrierii si explicarii lor. 
(Cauc, 1997, p. 167)
In cele ce urmeaza vom aborda cateva probleme de clasificare: raporturile metodei cu sondajele de opinie si cu interviul sociologic (ca metoda).
Raportul dintre ancheta si sondaj
Ancheta sociologica include, ca si categorie, sondajul. Sondajele sunt anchete pur si simplu. Dar trebuie sa fie facute de profesionisti. Nu ajunge sa fii in stare sa extragi un esantion aleator, pentru a putea accepta rezultatele unui sondaj.
Sondajul se ocupa mai ales cu descrierea opiniilor. Sondajele, spre deosebire de majoritatea celorlalte anchete, sunt mai rapide, mai eficiente. Pe de alta parte, ancheta face uz de metode complementare (observatia, analiza documentara)
Ilut si Rotariu (1997) dezbat pe larg relatia dintre ancheta si sondaj? Ei identifica urmatoarele caracteristici ale sondajelor:
- centrare pe aspectul opinional
- centrare pe probleme de interes public
- pronuntat caracter descriptiv
- realizate foarte rapid
- rezultatele sunt prezentate rapid
- se realizeaza la comanda unui beneficiar
- fac parte din viata unei societati democratice
Ancheta si interviu
De ce si de catre cine se identifica cele doua metode? Metodologul roman Chelcea (1998) precum si multi autori anglo-saxoni opereaza aceasta identificare. Logica lor ar fi urmatoarea: aplicarea chestionarelor presupune adeseori intervievarea (discutia intre un operator si subiect) prin urmare, ancheta ar fi doar o forma a interviului standardizat - iar chestionarul - ghid de interviu standardizat.
De fapt, diferentele sunt esentiale si tin de orientarile metodologice diferite care sustin cele doua metode, de calitatea datelor obtinute, de modalitatea de prelucrare si de finalitatea teoretica si paradigmatica a cercetarii.
Ancheta, tehnici (directa, indirecta) - de ce ii zice directa la cea in care informatia este obtinuta prin intermediar (operatorul de interviu?)
Interviul (individual, de grup)
Caracteristicile anchetei:
- metoda cantitativa, accent pe validitatea si fidelitatea masurarilor, prelucrare statistica
- rezultatele sunt generalizabile - se lucreaza pe esantioane reprezentative
- tine de metodologia pozitivista - empirista
Caracteristicile metodologice ale interviului:
- tehnica (metoda) etnografica, calitativa
- datele sunt arareori cuantificate si analizate statistic
- se lucreaza pe un numar redus de cazuri, pe loturi, grupuri care nu sunt reprezentative
Este adevarat ca uneori se utilizeaza protocoale de interviu pentru a obtine date care vor fi utilizate in analize cantitative. Aceasta se intampla:
-in preancheta (cand se exploreaza o problematica mai putin cunoscuta si se experimenteaza constructia unui instrument - chestionar - intr-o tema sau pentru o populatie - putin cunoscuta);
-cand cercetatorii au dificultati in operationalizarea anumitor concepte, excluzand situatiile de mai sus, e vorba de cercetatori cam tampitei;
-cand protocoalele de interviu sunt folosite pentru analiza secundara - analiza lor de continut.
Faptul ca se foloseste interviul in asociere cu metodele cantitative nu-l face metoda cantitativa in sine. In primele doua situatii interviul este doar o cale spre realizarea unui chestionar, spre desavarsirea unei anchete concrete. In situatia in care interviurile se prelucreaza prin analiza de continut (ceea ce, indeobste, nu se face) pe analist il intereseaza caracteristicile discursului, ale textului, pe care incearca sa le descrie cantitativ. Premisa anchetei este ca datele obtinute se refera la o realitate obiectiva, la ceva care este dincolo de discurs.
Ce fel de informatii se cauta
Ancheta poate servi la inregistrarea urmatoarelor categorii de caracteristici ale populatiei investigate:
- opinii, atitudini, comportamente
- aspiratii, trebuinte, motivatii
- cunostinte
- caracteristici demografice
- caracteristici ale mediului sociale
Ancheta poate servi la:
- descriere
- explorare
- explicare (verificare de ipoteze, constructie de modele) - uzand de canonul variatiilor concomitente, pe care Durkheim l-a considerat calea fundamentala a sociologiei (Durkheim, 1974), care poate fi aplicat in forme foarte diversificate disponibile in aplicatiile statistice.


Fisiere in arhiva (1):

  • Ancheta.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!