Amenințări Riscuri și Vulnerabilități asupra Securității Internaționale

Evenimentele istorice ale ultimelor două decenii (terorism, conflicte ce au la bază conflicte identitare etnice şi religioase) precum şi apariţia unor noi tipuri de vulnerabilităţi au aprofundat dezbaterile asupra securităţii printre teoreticieni şi factori decizionali deopotrivă. „Dacă în perioada Războiului Rece conceptele se concentrau asupra dimensiunilor politice şi militare, acestea două fiind percepute drept dimensiunile din care apar sursele majore de ameninţări la adresa statului, după încheierea perioadei au apărut noi perspective deschise de însăşi înfăşurarea concretă a evenimentelor pe scena relaţiilor internaţionale.”

Conceptul de ameninţare, risc, vulnerabilitate

Ameninţarea este declararea intenţiei de a face rău cuiva, de a pune o persoană într-o situaţie periculoasă, sau a pune o persoană în situaţia de a face ceva ce doreşte altă persoană. Ameninţarea este un risc concretizat. Acesta duce la dezechilibru şi crează o stare de incertitudine. Cu cât ameninţarea este mai specifică, cu atât sursa sa este mai clară. De-a lungul timpului ameninţarea a fost mereu prezentă în viaţa oamenilor. Pot exista ameninţări în domeniul politic, economic, social, militar, sau domeniul mediului înconjurător.

Riscul se caracterizează prin posibilitatea unui eveniment de a se produce. Riscul este o parte componentă a lumii de astăzi. Acestea pot fi grupate în funcţie de domeniul de activitate: entităţi comunitare şi religioase, arie geografică (interne, externe, cosmice), timp, volum, importanţă, probabilitate. În condiţiile globalizării, actorii expuşi riscurilor devin factori perturbatori ai întregului sistem de securitate.

Vulnerabilităţile sunt puncte slabe ale unei persoane, sau ale unui stat. Sunt definite drept domenii sensibile ce pot fi vătătmate cu uşurinţă. Vulnerabilitatea este un fenomen care diminuează capacitatea de reacţie la riscurile existente, fiind de natură internă, în timp ce ameninţările sunt de natură externă. Factorii care pot contribui la creşterea vulnerabilităţii sunt aşezarea geografică, mărimea teritoriului, populaţia, infrastructura, sistemul de guvernare, relaţiile sociale, etc. Cu cât vulnerabilitatea unui stat este mai mare, cu atât cresc amaninţările la adresa sa.

Principalele ameninţări la adresa securităţii internaţionale în perioada contemporană sunt:

Terorismul contemporan

„Contextul situaţiei internaţionale de la început de mileniu evidenţiază o revenire în forţă a terorismului, dovedită atât de extinderea ariei geografice de manifestare, cât şi de diversificarea obiectivelor promovate, a metodelor şi mijloacelor folosite, a ganei ţintelor vizate de grupările care iniţiază, planifică, organizează, susţin ori înfăptuiesc acte teroriste, precum şi de amploarea acestora.” Terorismul este un produs al societăţii şi evoluează întocmai ca aceasta, adică haotic, dar în acelaşi timp periculos. El nu se dezvoltă după reguli, fiind un fenomen imprevizibil. Globalizarea şi caracterul deschis al democraţiilor moderne au dus la scăderea securităţii în secolul al XXI-lea. Insecuritatea poate lua multe forme, dar nimic altceva nu provoacă atâta vulnerabilitate ca terorismul. În zilele noastre foarte sunt organizaţiile care folosesc terorismul pentru a atinge un obiectiv naţionalist sau separatist. Acestea ori speră să creeze un stat nou şi independent pe un teritoriu care mai înainte a fost o parte a altui stat, ori vor să desprindă o anumită regiune a unei ţări şi s-o unească cu alta. Terorism deranjează oamenii şi acesta este motivul pentru care a căpătat atâta atenţie în secolul al XXI-lea,

Terorismul nu este un fenomen nou în istoria omenirii, însă secolul al XXI-lea este secolul în care a atins apogeul, fenomenele teroriste fiind mai răspândite ca niciodată şi tot mai greu de ţinut sub control. Terorismul este unul dintre cele mai dezbătute subiecte ale contemporaneităţii şi una dintre principalele probleme cu care se confruntă omenirea, devenind o nouă formă de ducere a războiului.