Sudarea Prin Topire

Sudarea cu flacara de gaze face parte din categoria procedeelor de sudare ce utilizeaza energia termo-chimica. Sursa de energie termica folosita pentru a incalzi local piesele la temperatura de topire o formeaza flacara de gaze.

Cu flacara de gaze se pot suda oteluri nealiate si aliate, fonta cenusie, metalele neferoase si aliajele lor (Al, Cu, Zn, Ni, Mg, Am, Bz etc.) precum si metalele pretioase.

Flacara de sudare oxiacetilenica se formeaza prin aprinderea amestecului gazos compus din gazul combustibil - acetilena - si oxigenul, la iesirea dintr-un arzator.

In conditiile arderii normale o flacara oxiacetilenica prezinta trei zone distincte, figura 2. 1: - nucleul luminos 1 corespunde disocierii acetilenei si inceputului arderii carbonului: Nucleul are o forma cilindrica si este inconjurat la exterior de un strat de carbon liber incandescent care-i confera luminozitatea caractristica: - flacara primara 2 este sediul reactiei de ardere primara cu formarea oxidului de carbon si degajarea unei cantitati mari de caldura. Are caracter reducator datorita CO si H2 continute, este conica ca forma imbracand nucleul luminos, se evidentiaza datorita transparentei sale; flacara secundara 3 corespunde arderii complete: 2 CO + H2 + O2 2 CO2 + H2O + 850 000 kJ/kmol cu oxigen din aerul inconjurator.

Gazele de ardere completa - CO2 si vaporii de apa ii confera luminozitate, are temperatura mai scazuta decat flacara primara datorita efectului de racire al mediului inconjurator.

Din punct de vedere practic flacara oxiacetilenica este caracterizata de structura si forma sa; compozitia si proprietatile chimice; temperatura.

Structura si forma flacarii depinde de raportul volumetric al componentelor amestecului gazos: k = DO2/DC2H2 care in conditiile unei arderi complete trebuie sa fie unitar. Practic in conditiile enuntate, k = 1, 1 1, 2 corespunzator unei presiuni pC2H2 = max. 1, 5 daN/cm2 si respectiv pO2 = 5 daN/cm2. Daca k = 1, 1 1, 5 flacara este oxidanta, in zonele 1 si 2 predomina oxigenul. Flacara este redusa ca dimensiuni, figura 2. 2, a, arde zgomotos, este violeta pe fond albastru, ca nuanta. Este utilizata doar pentru sudarea alamelor.

Daca k = 1, 1 1, 2 flacara este normala, neutra, figura 2. 2, b, zonele flacarii sunt perfect delimitate, structura si nuanta flacarii sunt constante. Este flacara cea mai utilizata la sudarea metalelor feroase si neferoase (Ol, Cu, Zn, Ni, etc.) datorita caracterului reducator al flacarii primare si temperaturii inalte. Daca k = 0, 7 1, 0 flacara este carburanta, figura 2. 2, c, zonele flacarii se intrepatrund, flacara este deformata, lunga, de culoare rosiatica. In zona primara exista carbon, flacara se utilizeaza doar pentru sudarea aluminiului, fontelor si la incarcarea prin sudare.

Temperatura flacarii este una din caracteristicile importante, depinde de compozitia amestecului gazos fiind maxima pentru k = 1, 1 1, 3. Ea variaza in lungul si transversal flacarii ...