Utilizarea de Către Cetățeni a Guvernării Online

Guvernarea online (în limba engleză: electronic-government, digital government, online government ) se referă la utilizarea tehnologiei oferite prin intermediul internet-ului ca şi o modalitate de a schimba informaţii, de a asigura servicii cetăţenilor, implicând astfel variate şi multiple aspecte referitoare la guvernământ. Acest termen poate fi folosit în legislatură, în sistemul judiciar sau în administraţie, putând astfel îmbunătăţi serviciile publice şi - nu în ultimul rând - de a eficientiza procesul unei guvernări cu adevărat democratice.

Serviciile electronice reprezintă o alternativă mai eficientă şi mai ieftină, care permite guvernării să fie mai aproape de cetăţeni şi să se adapteze la cerinţele acestora. Deplasarea procesului de adoptare a deciziilor la nivelul cetăţenilor creează o situaţie social-economică absolut nouă. Procesul fiind interactiv, iar luarea deciziilor descentralizată, apar noi posibilităţi, dar şi noi responsabilităţi. Una dintre problemele principale este generată de faptul că atât cetăţenii, cât şi funcţionarii publici vor fi obligaţi să-şi schimbe modul de activitate în condiţiile unei structuri interactive de reţea, să-şi sporească nivelul de cunoaştere a computerului, să înveţe continuu pe întreg parcursul vieţii.

De obicei, indiferent de domeniul în care este folosit, guvernarea online poate implica următoarele activităţi:

- publicarea de informaţii pe internet;

- comunicaţii bidirecţionale între:

- două guverne → Serviciile din această categorie facilitează comunicarea şi interacţiunea între instituţiile publice prin mijloace electronice, contribuind astfel la soluţionarea eficientă a problemelor complexe ce necesită prelucrarea datelor deţinute de mai multe instituţii centrale şi/sau locale. Problemele, care apar în implementarea serviciilor sunt generate nu atat de dificultăţile tehnologice, cat de complexitatea managementului afacerilor publice. În acest domeniu se va promova guvernarea „în colaborare”, iar implementarea serviciilor de acest tip va rezolva o mare parte din problemele de comunicare şi vor conduce la eficientizarea autorităţilor administraţiei publice ;

- guvern şi cetăţeni → Fără a fi nevoit să cunoască subtilităţile funcţionării autorităţilor administraţiei publice, cetăţeanul îşi va rezolva majoritatea problemelor asociate online: taxe pe venit, servicii de căutare a unui loc de muncă prin intermediul oficiilor de muncă, contribuţii la securitatea socială, documente personale ( paşaport şi licenţe pentru conducătorii auto), înmatricularea maşinilor, cereri pentru obţinerea autorizaţiilor de construcţie, declaraţii către poliţie, biblioteci publice, registre de stare civilă, anunţarea schimbării de domiciliu, servicii legate de sănătate;

- guvern şi mediul economic → Serviciile din această categorie materializează cele mai disputate şi mai complexe relaţii din sfera guvernării online, deoarece întreprinderile reprezintă motorul creşterii economice a unei ţări. Serviciile electronice, furnizate de stat în favoarea acestui sector, trebuie să fie pe măsura importanţei sale. Pe de altă parte, achiziţiile şi licitaţiile guvernamentale se amplasează tot mai mult pe internet, acest lucru însemnând transparenţă şi costuri mai scăzute. Pornind de la tendinţele mondiale, aceste servicii publice de bază sunt: contribuţia socială a angajaţilor, taxe ale corporaţiilor, TVA, înmatricularea unei noi companii, transmiterea de date către oficiile de statistică, declaraţii vamale, permise legate de mediu, achiziţii publice.

- dirijarea de diverse tranzacţii;

- multiple acţiuni ce ţin de guvernarea propriu-zisă.

Beneficiile cele mai importante ale guvernarea online includ îmbunătăţirea eficienţei serviciilor publice, şi o creştere a calităţii acestor servicii dar şi a uşurinţei cu care cetăţenii accesează serviciile publice. Cu toate că internet-ul are ponderea cea mai mare în guvernarea online, nu putem să nu amintim alte servicii incluse în acest tip de guvernare, servicii care nu au o legătură directă cu internet-ul:

- telefonul;

- faxul;

- SMS-urile;

- MMS-urile;

- reţele wireless;

- bluetooth;

- smart card-uri;

- televiziunea şi radio-ul.

De asemenea, nu putem să nu amintim subcategoriile guvernării online:

a) Guvernarea ce implică folosirea de reţele de telefonie mobilă ( în limba engleză: mobile-government );

b) Guvernarea omniprezentă ( în limba engleză: ubiquitous government);

c) Guvernarea ce utilizează sistemele GIS → Geographic Information System sau GPS → Global Positioning System ( în limba engleză: g-government ).

Implicaţiile implementării şi definirii guvernării online includ - printre altele - dispariţia intermediarilor între guvern şi cetăţeni, dar şi accentuarea impactului asupra factorilor economici, sociali şi politici. Se poate observa astfel că se doreşte - pornind de la cele mai înalte nivele politice - o implementare cât mai coerentă şi durabilă a guvernării online, astfel încât utilizarea tehnologiei acestui sistem să fie cât mai integrată în toate sectoarele publice.

Ca o primă concluzie, putem spune cu certitudine că guvernarea online şi democraţia formează un tot unitar ce îl putem numi „democraţie electronică sau online”, mai ales datorită utilizării internet-ului în aproape toate instituţiile democratice şi în toate activităţile politice şi sociale ce stau la baza democraţiei, cum ar fi :

- campaniile electorale online;

- activitatea de lobby;

- activismul politic democratic;

- ştirile politice;