Strategii de dezvoltare a orașului Călărași

I Generalitati :

Scopul general al strategiei de dezvoltare locala decurge din rolul pe care

administratia publica locala il poate juca la nivelul gestiunii orasului, acela de a

coordona toate actiunile publice si private initiate de in dezvoltarea acestuia.

Formularea strategiei porneste de la urmatoarele premise:

Strategia trebuie sa imbunatateasca conditiile de viata (locuinte si locuri de

munca) ale locuitorilor. Strategia trebuie sa ofere oportunitati pentru interventia

sectorului privat in operatiuni urbane, fie sub forma investitiilor directe in proiecte

izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultarilor periodice intre parteneri.

Pentru a servi ca instrument de lucru al administratiei locale, strategia

accentueaza rolul acesteia in guvernarea localitatilor urbane, prin guvernare

intelegand agregatul format dintre administratie, societatea civila si sectorul privat in operatiunile de revitalizare integrata a zonelor urbane.

Din prirna categorie de actiuni putem enumera programele sociale -

asigurarea produselor lactate si de panificatie pentru elevii din ciclul primar, a

venitului minim garantat, crearea de centre sociale si de servicii de urgenta,

atribuirea de loturi din domeniul privat al primariei pentru constructia de locuinte,

conf. Lg. 15/2003, imbunatatirea sistemului de incaIzire a populatiei prin reducerea pierderilor in sistemele de transport si distributie a energiei termice, prin reabilitarea retelelor de transport si a punctelor termice, acordarea pentru intreaga populatie a subventiei rezultate din diferentele de pret a gcal. dintre pretul la centralele termice si pretul national de referinta.

O alta categorie de masuri se refera la investitile edilitare, avand ca scop

ridicarea gradului de confort a locuitorilor dar si oferirea de facilitati de infrastructura sau a reparatii si intretinerea cailor de acces rutiere, amenajarea de parcuri si spatii verzi, intretinerea si amenajarea de trasee turistice, reabilitare cladiri-monument istoric, completarea retelelor edilitare acolo unde nu au fost dezvoltate (extindere canalizare, retea de apa curenta, etc.).

Un alt tip de masuri inclus in strategia de dezvoltare locala a localitatii este

acela privind agentii economici. Dintre aceste masuri putem enumera: organizarea unei licitatii privind concesionarea constructiei si exploataril retelei de gaz metan in localitate, acordarea de divese facilitati agentilor economici din domeniul industriei turismului care investesc in zona (concesionarea de terenuri la preturi avantajoase, diverse scutiri sau reduceri la plata unor impozite si taxe locale, etc.).

In acest sens, strategia se dezvolta dupa modelul privind proiectarea si

realizarea managementului dezvoltarii urbane in scopul cresterii eficacitatii

interventei administratiei publice prin :

- eficienta in utilizarea resurselor, financiare, umane si fizice,

- evaluarea anterioara a proiectelor,

- mangementul resurselor umane si executarea programelor

- viabilitate financiara bazata pe o analiza atenta a veniturilor locale si a

capacitatii managementului financiar

- atentie acordata protectiei mediului prin asigurarea de servicii publice si

reglementarea actiunilor sectorului privat.

II Caracterizare judetul Calarasi :

Călărași este un județ în sud-estul regiunii Muntenia din România. Reședința sa este municipiul Călărași.

-la est: județul Constanța

-la vest: județul Ilfov (nord-vest) și județul Giurgiu (sud-vest)

-la nord: județul Ialomița

-la sud: Bulgaria — regiunea Silistra și regiunea Ruse

Structura etnică

În județul Călărași sunt: 305.536 români; 18.343 rromi; 469 turci; 97 maghiari; 34 ruși/lipoveni; 26 germani; 18 bulgari; 17 ucrainieni; 9 italieni; 8 greci; 7 chinezi; 4 polonezi și 4 evrei; 3sârbi și 3 ceangăi plus câte un tătar, ceh, slovac, croat și armean. 27 au alte etnii, iar 7 nu și-au declarat etnia.[1]

Rețea hidrografică

Județul Călărași face parte din bazinul hidrografic al fluviului Dunăre, pricipalul curs de apă al județului. Alte cursuri de apă importante sunt: râul Argeș, care se varsă în Dunăre la Oltenița,râul Dâmbovița, care se varsă în Argeș la Budești și salba de lacuri Mostiștea care se varsă în Dunăre la Mănăstirea. La Călărași, Dunărea se divide în două brațe: Dunărea Veche și Borcea, pe malul căreia se află Călărașiul, între acestea formându-se mlaștini și lacuri. Cele mai importante lacuri ale județului sunt: lacul Mostiștea (parte a salbei de lacuri Mostiștea),lacul Gălățui și lacul Călărași (în prezent rămânând doar o mică parte din vechea suprafață a lacului în urma desecărilor și îndiguirilor).

Economia

Principalele centre economico-sociale ale județului sunt: Călărașiul (cel mai mare centru financiar, social, cultural și administrativ din județ), Oltenița și Lehliu Gară. Economia călărășeană a suferit un regres între 1989 și 2000 datorită falimentului a două mari unități industriale ale județului (Navol Oltenița și Siderca Călărași). Între 2000 și 2005 economia călărășeană se stabilizează prin plecarea în masă a forței de muncă în Italia și Spania și prin deschiderea de fabrici de confecții lohn. După 2005 economia călărășeană este în creștere, mari investitori deschizând locuri de muncă (Saint-Gobain și Romply în Călărași și Martifer în Lehliu Gară) iar alții anunțând investiții în special în Călărași, Lehliu Gară și Budești. Oltenițarămâne în continuare singurul oraș din județ cu o economie precară.

Principalele ramuri industriale din județ sunt: producția de gaze rare și bio-combustibili (Călărași și Lehliu Gară), prefabricate (Călărași), industria alimentară (Călărași), industria confecțiilor lohn (Călărași, Budești și Oltenița). În industria călărășeană predomină: industria metalurgică (26,9%), industria alimentară și a băuturilor (26,5%), industria prelucrării produselor din minerale nemetalice (14,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (12,7%) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (9,2%). În aprilie 2008 industria prelucrătoare a reprezentat 98,9%, iar industria energiei electrice, termice, gaze și apă 0,9% din totalul producției industriale realizate.

În aprilie 2008 venitul mediu brut a fost de 1.350 lei, în creștere cu 7,4% față de luna precedentă și cu 30,6% față de perioada similară a anului 2007, în timp ce venitul mediu net a fost de 1.010 lei.

Strategia Municipiului Călăraşi

Viziune: dezvoltarea socio-economică şi de mediu a municipiului prin încurajarea sectorului productiv şi dezvoltarea tursimului