Sistemul Economic al Indiei

Introducere

India este un stat federal compus din 28 state (Andhra Pradesh, Arunachal Pradesh, Assam, Bihar, Chhattisgarh, Goa, Gujarat, Haryana, Himachal Pradesh, Jammu and Kashmir, Jharkhand, Karnataka, Kerala, Madhya Pradesh, Maharashtra, Manipur, Meghalaya, Mizoram, Nagaland, Orissa, Punjab, Rajasthan, Sikkim, Tamil Nadu, Tripura, Uttaranchal, Uttar Pradesh, West Bengal) si 7 teritorii unionale (Insulele Andaman si Nicobar, Chandigarh, Dadra si Nagar Haveli, Daman si Diu, Delhi, Lakshadweep, Pondicherry). Republica India este situată în Asia de Sud, ocupând majoritatea ariei geografice a subcontinentului indian. Teritoriul său leagă Asia de Sud-Est, de Asia Centrală şi de Orientul Apropriat şi Mijlociu, poziţionare din care derivă, în parte, valoarea sa politico-militară atât pentru puterile continentale, cât şi pentru cele maritime.

India ocupă o arie de circa 3 287 590 km2, al şaptelea teritoriu ca mărime pe plan mondial, cel mai extins din Asia de Sud. Relieful este diversificat. În nord-est, întâlnim cel mai înalt lanţ muntos din lume, Himalaya (Casa Zăpezii în sans¬crită, 14 vârfuri cu altitudinea de peste 8000 de metri, cea mai înaltă creastă – Kanchenjunga – aparţinând statului indian). Sistemul himalayan este împărţit între India, China, Nepal, Bhutan şi Pakistan (regiunea Kashmir). Divinizaţi de hinduşi, munţii Himalaya constituie un limes al Indiei în nord, dar şi o rută pentru invazii, mai ales în vest şi în est, pe cursul marilor fluvii. Între New Delhi şi Beijing se situează statele-tampon Nepal şi Bhutan. Urmează India de Est, unită cu masa teritorială prin statul federal Sikkim.

India are litoral la Oceanul Indian (Marea Arabică în vest şi Golful Bengalului în est), divizat între coasta Malabar şi coasta Coromandel. Astfel, republica controlează direct ruta maritimă strategică care uneşte regiunea bogată în hidrocarburi a Orientului Mijlociu cu statele industrializate din Asia de Sud-Est şi din regiunea Paci¬ficului. Prin Golful Bengalului, India controlează arhipela¬gurile Nicobar şi Andaman, învecinându-se cu Indonezia, Malaiezia, Birmania/Myanmar, Thai¬landa, Bangla¬desh şi Sri Lanka/Ceylon. Marea Anda¬manului şi Marea Javei sunt separate de strâmtoarea Malacca şi de teritoriul oraşului-stat Singapore. Republica include arhi¬pelagul Lacca¬dive din Marea Arabiei. La sud se află insulele Chagos, posesiune britanică unde este amplasată baza americană Diego Garcia.

Din analiza poziţiei continentale şi maritime a Indiei, devine evidentă importanţa ţării pentru orice putere a cărei orientare externă inclu¬de şi promovarea inte¬reselor politico-militare şi comerciale globale (SUA, Marea Britanie, dar şi Franţa sau Rusia). În trecut, de pildă, imperiile coloniale euro¬pene şi-au extins con¬trolul dinspre cele două coaste, Malabar şi Coro¬mandel şi spre nordul Indiei. Clima este musonică. Cea mai populată ţară din Asia de Sud, India avea în 2003 1 049 500 000 locuitori.

În jur de o treime din populaţie trăieşte la oraşe. India numără 35 de localităţi urbane cu populaţie de peste un milion de persoane, dintre care se remarcă Marele Bombay (15 milioane), Calcutta (11 milioane) sau New Delhi (9 milioane). Supra-aglomerarea urbană este un alt fenomen strâns legat de creşterea populaţiei, de nivelul veniturilor, cu potenţiale consecinţe politice. Conform datelor oficiale, 99% din popu¬laţie este alfabetizată, însă se remarcă diferenţe majore între bărbaţi (75%) şi femei (54%), care reflectă modelul familial tradiţional. Nu în ultimul rând, menţionăm că 44% dintre indieni sunt plătiţi cu maximum 30 USD/lună.

Majoritatea populaţiei se consideră ca fiind de origine indiană/arya (72%), urmată de dravidieni (25%). Aparenta omogenitate după criterii europene este înşelătoare, dacă se iau în considerare organizarea pe triburi şi diversitatea lingvistică a subcontinentului. Oficial, sunt recunoscute 15 limbi: assameza, bengali, gujarati, hindi, kannada, kash¬miri, konkani, malayalamn, manipuri, marathi, orya, punjabi, sanskrit, sindhi, tamil, telugu şi urdu, la care se adaugă engleza. Statistic, hindi este vorbită de 40% din populaţie, urmată de bengali (8%), telugu (7,8%), marathi (7,4%), tamil (6,3%), urdu (5%) sau gujarati (4,8%). Limbile sunt însă însoţite de sute de dialecte, inclusiv sinice sau tibetane.

Credinţele constituie nucleul fascinaţiei occidentale pentru India, nucleul societăţii, dar uneori şi o sursă de conflict. Subcontinentul reprezintă sursa a două religii majore: hinduismul şi budismul, cărora li se adaugă şi jainis¬mul sau sinteza sikh. De asemenea, India este a doua ţară pe plan mondial ca număr de credincioşi musulmani, ea găzduieşte cea mai mare comunitate zoroastriană, confesiuni creştine şi iudaice. Conform datelor oficiale (1991), 82% dintre cetăţenii Indiei sunt hinduşi, 12%, musulmani, 2,3% creştini, circa 2% sikh, 0,7%, budişti şi 0,4%, jainişti.