Servicii Publice

Extras din referat Cum descarc?

Orice intreprindere, organizatie sau institutie trebuie sa aiba in vedere o politica de comunicare globala - un proiect de comunicare - care sa preia, in linii mari, caracteristicile proiectului de intreprindere, anumite valori-pivot care urmeaza sa fie promovate atat in fata diverselor publicuri interne, cat si pe scena publica, in fata publicurilor externe. Proiectul de comunicare ca si politica de comunicare se elaboreaza si se adopta in zona leaderschip-ului. Printre deciziile cu caracter strategic pe care le iau decidentii intr-o organizatie se afla si deciziile relative la activitatile de comunicare si de trasare a unui proiect de intreprindere.
Pentru realizarea proiectului de intreprindere, decidentii adopta o filosofie de gestionare care incurajeaza creativitatea, calitatea, mobilizarea resurselor umane si asigurarea promovarii valorilor de baza care caracterizeaza cultura oficiala a organizatiei si o politica de comunicare globala care vizeaza publicul intern si extern, incurajeaza exprimarea opiniilor, marcand dinamica organizatiei si raporturile sale cu diferite segmente ale mediului inconjurator.
Politica globala de comunicare exprima valorile pivot ale organizatiei pe care aceasta le promoveaza atat fata de publicul intern, cat si fata de publicul extern. Ea isi propune un ansamblu de obiective pe care organizatia doreste sa le atinga in materie de comunicare.
Politica de comunicare exprima vointa organizatiei de a obtine o anumita uniformitate in planul atitudinilor si practicilor intr-o organizatie. Intr-o organizatie in care nu exista o politica de comunicare, fiecare angajat poate avea propria sa politica de comunicare, care poate fi opusa altor actori ai organizatiei cu care ei vin in contact.
Le Boeuf si Mucchielli propun o definitie a proiectului de intreprindere care ilustreaza relatia stransa dintre acesta si politica de comunicare globala: "Proiectul de intreprindere este un act de management care consta in definirea si punerea in practica a unei strategii de comunicare destinate sa motiveze ansamblul personalului recentrandu-l pe un obiectiv comun pentru a contribui astfel la dezvoltarea intreprinderii si la satisfactia personalului si a clientilor."Politica de comunicare trebuie sa fie coerenta in raport cu contextul si cu obiectivele organizatiei in ansamblul lor.
Obiectivele comunicarii trebuie sa se grefeze pe obiectivele institutionale ale intreprinderii. Ele trebuie determinate luand in considerare diversele aspecte ale imaginii sau identitatii organizatiei, trebuie sa gereze relatia dintre identitate si imagine, intre ceea ce este , ceea ce crede ca este si ceea ce vrea sa fie o organizatie.
Comunicarea globala pleaca de la un principiu de baza extrem de clar: intr-o intreprindere, totul comunica. Fiecare expresie de comunicare trebuie considerata ca un element vital al identitatii si personalitatii intreprinderii.
Comunicarea globala a semnificat, pentru diversi specialisti, acceptiuni mai mult sau mai putin apropiate.Astfel unii autori au prezentat-o ca"... imbinare a doua tehnici: publicitate si relatii publice". Alti autori au prezentat-o ca fiind "... reuniunea mai multor societati specializate, fiecare intr-o disciplina de comunicare, animate de un coordonator central".
Pentru profesionisti, emergenta in comunicarea globala, marcheaza institutionalizarea comunicarii la nivel macro-socio-economic, in urma careia se defineste nu numai un angajament etic ci si, in primul rand, o noua meserie: specialistul in comunicare globala.
La nivelul unei organizatii putem vorbi de doua mari tipuri de comunicare: comunicarea externa si comunicarea interna.
Comunicarea externa, impune efortul spre dezvoltarea deprinderilor de comunicare manageriala intre culturi organizationale si nationale diferite.
Comunicarea interna era privita ca fiind strict fluxul de informatii menit sa rezolve activitatile curente ale organizatiei.
Pe scurt si mai putin teoretic, comunicarea interna se refera la fluxul de informatii din cadrul unei organizatii, care permite echipei interne sa performeze la cele mai inalte standarde. Strategia de comunicare interna iti propune mai intai obiective.
Urmatorul pas este sa-si stabileasca instrumentele de comunicare - datele de tip tactic, care au in vedere specificul organizatiei, dimensiunea, stilul oamenilor si cel general formal-informal.
Un alt element important al politicii de comunicare interna il constituie comunicarea dintre salariatii si managementul superior al institutiei.
Cat priveste tendinta comunicarii interne la momentul actual, discutiile "face to face" castiga teren in tot mai multe organizatii. Comunicarea interna este la fel de importanta ca si comunicarea cu clientii: comunicarea interna de succes este cheia atingerii obiectivelor companiei.
Valorile umane ale comunicarii globale au trei dimensiuni: o dimensiune profesionala, o dimensiune psihologica si o dimensiune culturala.
Pentru fiecare dintre noi, comunicarea globala presupune si implica, prioritar:
- responsabilitate;
- maturitate psihologica (toata lumea are dreptul la erori, dar nimeni nu are dreptul sa le ascunda sau sa incerce sa le justifice);
- curiozitatea spiritului (denotata de dorinta de a "sfredeli" mereu, cu caracter de continuitate, prezentul si, mai ales, viitorul);
- competenta si deontologie profesionala.
O campanie buna de relatii publice este cea care stie cum sa fie buna atunci cand nimeni nu o constientizeaza. O campanie de relatii publice nu trebuie sa fie buna o data sau de doua ori ci intotdeauna.
Comunicarea trebuie sa aiba loc fara incetare si prin orice mijloace.Comunicarea trebuie sa functioneze la nivel emotional mai degraba decat intelectual.Esential este sa constientizam si sa intelegem faptul ca o comunicare globala eficienta depinde de aportul comunicativ al fiecaruia dintre noi, de rolul pe care reusim sa ni-l asumam in amplul, complexul si dificilul proces al dialogului cu semenii nostri.
Administratia publica este cea care exercita puterea publica in conditiile strictei respectari a prevederilor Constitutiei si a legilor, in calitatea sa de intermediar intre stat si societatea civila cu scopul de a satisface interesele generale si locale ale colectivitatilor umane, printr-un ansamblu de activitati organizate si autorizate, numite servicii publice.
Pentru a afla nevoile sociale pe care trebuie sa le satisfaca, administratia trebuie sa comunice cu cetatenii.
Pentru cei mai multi oameni, cel mai important contact pe care il au cu administratia publica se realizeaza prin intermediul compartimentelor specializate care ofera diferite tipuri de informatii importante pentru viata lor, pentru conducerea afacerilor sau problemelor lor personale.

Fisiere in arhiva (1):

 Servicii Publice.doc