Programul Capitala Culturală Europeană

Programul Capitala Culturală Europeană a fost inițiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii ai Comunitătii Europene în 1985 la acea dată sub numele de „Orașul european al culturii”, la inițiativa Melinei Mercouri, ministrul grec al culturii. Programul a fost conceput „cu scopul de a apropia popoarele Europei” și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Procedura de nominalizare se ghidează după principiul rotației, însemnâd că fiecare din țările membre ale Uniunii Europene pot propune una sau mai multe capitale culturale în anul stabilit pentru fiecare în parte, prin rotație. Nominalizările sunt examinate de un juriu independent format din experți în domeniul cultural. Juriul este compus din doi membri nominalizati de Parlamentul European, doi membri numiți de Consiliul Europei, doi reprezentanți ai Comisiei Europene și un membru nominalizat de Comitetul Regiunilor.

Încă de la crearea sa, acest proiect a câştigat, în mod constant, în popularitate. Numărul mare de vizitatori, atraşi de capitalele europene ale culturii, a contribuit la sporirea impactului cultural şi socioeconomic al proiectului.

Până în 2004, Capitalele europene ale culturii erau selectate cu unanimitate de voturi de către statele membre, iar Comisia Europeană acorda o subvenţie oraşului selectat pentru anul respectiv.

De la acea dată, Consiliul desemnează, în fiecare an, Capitala europeană a culturii, pe baza unei recomandări din partea Comisiei, care ţine seama de avizul Parlamentului European şi al unui juriu format din şapte personalităţi independente din domeniul cultural. Din 1985, toate oraşele selectate au dat dovadă de o bogată imaginaţie şi originalitate în dezvăluirea patrimoniului lor cultural şi istoric publicului larg.

Programul Cultura îşi propune să atingă trei obiective principale: de a promova mobilitatea trans-frontieră a celor care lucrează în sectorul cultural, pentru a încuraja circulaţiei transnaţionale a realizărilor culturale şi artistice, precum şi pentru a promova dialogul intercultural. Pentru realizarea acestor obiective, programul susţine trei componente de activităţi : acţiuni culturale, la nivel cultural organismele europene, precum şi activităţile de analiză şi diseminare.

Ideea de bază a acestei componente este de a ajuta organizaţiile, cum ar fi teatre, muzee, asociaţii profesionale, centre de cercetare, universităţi, institute culturale şi autorităţi publice din diferite ţări participante la program să coopereze, astfel încât diferite sectoare să poată lucra împreună şi extinde lor culturale şi ajunge artistică la nivel transfrontalier.

Cooperarea între organizaţiile culturale primeşte cea mai mare parte din bugetul programului global (aproximativ 77%).

proiecte de cooperare multianuale (cu o durată pe o perioadă de trei până la cinci ani)

Primul sub-categorie urmăreşte să se stabilească multi-anuale, naţional-culturale prin încurajarea legăturilor trans un minim de şase operatori culturali din cel puţin şase ţări eligibile, să coopereze şi să lucreze în sectoare pentru a dezvolta activităţi culturale comune pe o perioadă de trei-cinci de ani.

Sprijinul UE pentru acţiunile se limitează la jumătate din costul total eligibil şi este stabilit la un maxim de 500 000 euro pe an. Finanţarea este destinat să contribuie la înfiinţarea sau extinderea ajunge geografice a unui proiect şi la durabilitatea acestuia dincolo de perioada de finanţare.

Măsuri de cooperare (proiecte durabile pe o perioadă maximă de doi ani)

Cea de a doua sub-categorie se referă la acţiunile împărtăşite de cel puţin trei operatori culturali, care lucrează în sectoare, din cel puţin trei ţări eligibile, pe o perioadă maximă de doi ani. Acţiuni care caută să dezvolte pe termen lung de cooperare Sunt vizate în special.

Sprijinul UE pentru acţiunile se limitează la jumătate din costul total eligibil şi este situat între 50 000 Euro şi 200 000 de euro. Proiecte de traducere literară sunt, de asemenea, sprijinite în cadrul acestei sub-componente.