Pressiungul Politic si Niveluri de Actiune

Cuprins referat Cum descarc?

Cap. I - Partide si sisteme de partide 3
1.1 - Partidele, actori politici ai democratiei moderne 3
1.2 - Studiul partidelor politice 3
1.3 - Conceptul de partid politic 4
1.4 - Clivaje partizane si familii ideologice 5
1.5 - Tipuri si sisteme de partide 6
1.6 - Sisteme de partide in Romania 8
Cap. II - Grupurile de presiune 9
2.1 - Grupurile de presiune 9
2.1.1 - Delimitari conceptuale 9
2.2 - Tipuri de grupuri de presiune 11
2.2.1 - Grupurile de presiune internationale 11
2.3 - Domenii si mijloace de actiune 12
2.3.1 - Cai de acces si rezultate 12


Extras din referat Cum descarc?

Cap. I - Partide si sisteme de partide
1.1 - Partidele, actori politici ai democratiei moderne
Aparitia partidelor politice se coreleaza cu edificarea sistemului democratic modern si, in special, cu introducerea treptata in tarile avansate in a doua jumatate a secolului al XIX-lea a votului universal. Partidele s-au nascut ca urmare a ascensiunii maselor pe scena politica occidentala, rezolvarea pasnica a conflictelor social-economice si a complicatelor probleme publice necesitand apelul la vointa populara si legitimitatea democratica. Originile partidelor sunt, asadar, electorale si parlamentare. "Difuzarea modelului reprezentativ - scria Jean Baudouin - , produce in cadrul adunarilor formarea unor grupuri ce reunesc alesii pe baza unor afinitati strict politice. 
De asemenea, universalizarea sufragiului masculin atrage dupa sine crearea unor comitete electorale insarcinate cu mobilizarea si incadrarea alegatorilor. Partidul se formeaza atunci cand se instituie raporturi regulate intre < grupurile parlamentare > si < comitetele electorale locale >".
Exista, de asemenea, origini externe, nonparlamentare, pentru unele tipuri de partide politice. Astfel, aparitia partidelor socialiste este legata de ziarele si sindicatele muncitoresti, a partidelor agrariene de asociatiile taranesti, a celor confesionale de Biserica sau unele secte religioase. Originea partidelor comuniste se afla in succesul revolutiei bolsevice din Rusia si crearea Kominternului. Istoria este, asadar, martora a faptului ca fenomenul partidist poate aparea chiar in conditiile in care practicile de vot nu sunt decat niste simulacre ale democratiei si ale votului liber exprimat. 
Cazurile partidelor de masa din epoca pseudo-democratiilor comuniste este reprezentativ, in acest sens. Multiplicarea partidelor ca urmare a proliferarii unor state dupa al doilea razboi mondial, sau dupa caderea zidului Berlinului exprima, de asemenea, capcanele si iluziile unor democratii superficiale functionand prin mimetism institutional si politic. Partidele si grupurile de presiune fac parte din categoria actorilor politici colectivi. Existenta partidelor politice care intra in competitie pentru cucerirea puterii etatice, alternarea pasnica la putere, dinamica raportului dintre putere si opozitie raman, in continuare, caracteristicile democratiei reale.
1.2 - Studiul partidelor politice
Studierea scenei politice dintr-o tara sau alta presupune analiza actorilor al caror joc anima viata democratiei. Aceasta inseamna monitorizarea partidelor,cercetarea puterii si obiectivelor acestora, precum si a relatiilor care se stabilesc intre partide si grupurile de presiune, intre partide si institutiile statului, intre partidele aflate la putere si cele din opozitie. Tip special de actiune sociala, actiunea politica este rezultanta angajarii actorilor individuali (lideri, militanti, aderenti) sau colectivi (partide politice, grupuri de presiune, grupuri sociale, elite politice, mase populare) in lupta pentru cucerirea, exercitarea sau influentarea puterii 
etatice, in functie de interesele unor grupuri sociale anume. 
Politica este jocul numerelor mari, al angajarii destinului colectivitatilor si maselor dar, dincolo de acestea evolueaza "elitele", "clasa politica", "nomenklatura", "clica militara", "camarila" etc., toate acestea desemnand acele persoane si grupuri de persoane cu o contributie speciala in desfasurarea vietii politice, in jocurile de putere sau in culisele acesteia. 
V. Pareto, R. Michels, J. Burnham s.a. au opus elitele maselor, datorita superioritatii lor, naturale sau dobandite. In general, se opereaza distinctia "clasa dominanta" - "clasa politica". Un punct de vedere relativ acceptat sustine ca intr-o societate impartita din punct de vedere economic in clase, exista elitele, clasa dominanta si clasa politica. Clasa politica ar fi acea parte a clasei dominante care exercita puterea in mod direct, care detine functii de conducere in conformitate cu propriile sale interese si dorinte. Elitele, la randul lor, sunt de mai multe feluri: traditionale, economice, tehnocratice, charismatice, simbolice, dar dincolo de toate acestea important este elementul valoric. Elitele concentreaza valorile din diferitele domenii de activitate.
Analiza fenomenului partidist cunoaste o bogata traditie, cercetarile vizand cele mai diverse aspecte: latura ideologica, corelatia cu baza sociala, structurile organizatorice interne, rolul partidelor in cadrul sistemului politic, perspectivele de evolutie, etc. In evolutia cercetarii fenomenului partidist se pot distinge mai multe etape: intr-o prima etapa, care ar corespunde preistoriei stiintelor politice, diferiti filosofi, eseisti, ideologi (D. Hume, E.Burke, B.Constant s.a.) au practicat un discurs normativ cu privire la partidele politice. A doua etapa, supranumita si 
cea a "parintilor fondatori" (M. Weber, J. Bryce, M. Ostrogorski, R. Michels), a inaugurat cercetarea propriu-zisa in domeniul stiintei partidelor la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea.
Cunoasterea partidelor devine cu adevarat cuprinzatoare si sistematica odata cu publicarea in 1951 de catre Maurice Duverger a celebrei lucrari Les partis politiques. In aceasta carte, politologul francez prezinta o teorie asupra originii si multiplicarii partidelor dintr-o perspectiva institutionalista si o tipologie bazata pe maniera organizarii partidelor. Tipologia partidelor politice se imbogateste in aceasta etapa datorita lucrarilor lui S.Neumann, S.J. Eldersveld, O.Kirckheimer, J.Charlot, R.Dahl, S.M.Lipset. 
Analiza sistemelor de partide si sociologia electorala cunosc noi dimensiuni datorita lucrarilor lui Stein Rokkan, G. Sartori, J. Blondel, R. Rose, D. Butler. Nu trebuie omis nici aportul unor ganditori romani, precum A.D.Xenopol, D. Gusti, P.P. Negulescu, D. Draghicescu sau M. Manoilescu la definirea si studierea sistematica a partidelor politice.
1.3 - Conceptul de partid politic
Definitiile partidelor politice sunt numeroase, ele depinzand de elementele ce califica o organizare oarecare ca organizare de partid. Astfel, unele definitii accentueaza asupra obiectivului si a intereselor urmarite, altele asupra doctrinei, a modului de organizare sau a bazei electorale. In conceptia lui Joseph La Palombara si Myron Wiener, pentru ca un grup sa poata fi considerat partid politic, trebuie sa indeplineasca anumite conditii: continuitatea in organizare, deci o organizare durabila, care nu este direct dependenta de conducatorii in functie; organizare vizibila si permanenta la nivel local, ceea ce implica relatii sistematice intre elementele locale si cele nationale; determinarea constienta a conducatorilor de a cuceri si pastra puterea de decizie, singuri sau in coalitie cu altii; preocuparea constanta de a castiga partizani la alegeri sau de a obtine prin orice mijloace sprijinul popular.
Elementul definitoriu al partidelor politice, care il diferentiaza net de alte organizatii sau asociatii, este pozitia fata de puterea etatica. Ca institutii politice principale implicate in lupta pentru putere, partidele au ca obiectiv fundamental cucerirea, exercitarea, influentarea puterii in stat. Partidul constituie insa o realitate dinamica, notele sale definitorii cunoscand modificari infunctie de conditiile particulare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, in anumite momente de schimbari sociale profunde, elementele doctrinare si programatice pot avea un rol foarte important in delimitarea si caracterizarea partidelor. Raportul dintre trasaturile definitorii ale unui partid depinde si de semnificatia pe care le-o confera acestora activitatea sa practica.Un partid politic se defineste prin functiile sale. Se poate spune ca scopul fiecarui partid este acela de a obtine puterea, dar pe langa acesta un partid indeplineste o multitudine de functii. 
Una dintre cele mai complete sistematizari apartine lui Peter Merkl, care vorbeste despre urmatoarele functii ale partidului: recrutarea si selectionarea personalului conducator pentru posturile de guvernamant; elaborarea programelor si politicilor de guvernare; coordonarea si controlul organelor guvernamentale; integrarea sociala a indivizilor prin mobilizarea sprijinului lor si prin socializarea politica; contraorganizarea sau subversiunea. Prin aceste functii, partidele mediaza intre societatea civila si societatea politica, canalizand, in fond, interesele si revendicarile cetatenilor, aspiratiile spre conservare sau schimbare, exprimare si legitimare. In felul acesta, partidele contribuie la articularea si agregarea intereselor, formarea opiniei publice, mentinerea si adaptarea sistemului politic dintr-o societate anume.


Fisiere in arhiva (1):

  • Pressiungul Politic si Niveluri de Actiune.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!