Instrumente Structurale ale Uniunii Europene

1. Introducere:

De la data aderării la Uniunea Europeană (UE), România participă ca membru cu drepturi

depline la Politica de Coeziune a UE. În cadrul acestei politici, România beneficiază, prin

intermediul instrumentelor structurale, de sprijin financiar pentru susţinerea dezvoltării

economice a ţării. Volumul finanţărilor disponibile va fi mult mai mare decât cel pe care

ţara noastră l-a primit prin programele de pre-aderare Phare, ISPA şi SAPARD.

Accesul la Fondurile Structurale şi de Coeziune va da posibilitatea României să dezvolte

echilibrat regiunile rămase în urmă, să modernizeze infrastructura de transport şi mediu,

să sprijine dezvoltarea rurală, să creeze noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă,

mai ales în mediul rural, să promoveze politici sociale care să ducă la creşterea

standardului de viaţă.

În acest moment, România a finalizat practic procesul de programare a Instrumentelor

Structurale şi negocierea cu Comisia Europeană a documentelor programatice relevante.

Toate aceste documente au fost elaborate în larg parteneriat, prin consultarea cu

principalii actori implicaţi, atât la nivel naţional, cât şi regional.

Provocările potenţiale cu privire la accesul la fondurile structurale şi de coeziune ţin de

capacitatea structurilor instituţionale şi administrative de a gestiona aceste fonduri, de

îmbunătăţirea capitalului fizic şi uman necesar utilizării fondurilor, de posibilităţile

autorităţilor centrale şi locale şi a partenerilor regionali de a participa la co-finanţarea

proiectelor care beneficiază de finanţare prin accesarea diferitelor surse de finanţare

publice şi private.

2. Politica de Coeziune a Uniunii Europene

Uniunea Europeană este una dintre cele mai prospere zone din lume din punct de vedere

economic şi, potenţial, una dintre cele mai competitive. Cu toate acestea, existenţa unor

disparităţi semnificative privind prosperitatea şi productivitatea între statele membre şi

între regiunile acestora determină slăbiciuni structurale majore. La nivelul Uniunii

Europene există mai mult de 19 milioane de şomeri, ceea ce înseamnă o rată a şomajului

de aproximativ 9% faţă de 5% cât este în S.U.A. şi Japonia. De asemenea, investiţiile în

cercetare şi dezvoltare sunt mult mai mici în Uniunea Europeană faţă de cele înregistrate

de aceste ţări.

Disparităţile regionale au crescut în mod semnificativ, o dată cu integrarea celor 12 noi

state membre în mai 2004 şi ianuarie 2007. Astfel, 10% din populaţia de la nivelul

Uniunii Europene care trăieşte în regiunile cele mai dinamice, generează de opt ori mai

multe venituri în termeni de Produs Intern Brut (PIB)1 decât 10% din populaţia care

trăieşte în zonele cel mai puţin dezvoltate2

Dincolo de statisticile privind PIB, există totuşi inegalităţi complexe între statele membre

şi celelalte regiuni datorate diferenţelor în ceea ce priveşte:

• infrastructura;

• calitatea mediului înconjurător;

• şomajul şi abilităţile forţei de muncă relevante pentru dezvoltare;

• mărimea şi diversitatea afacerilor;

• nivelurile de inovaţie şi utilizarea tehnologiei în afaceri.

Politica de coeziune a Uniunii Europene este destinată reducerii acestor inegalităţi şi a

dificultăţilor economice pe care acestea le generează, în vederea îmbunătăţirii

funcţionării Pieţei Unice Europene. O mai bună funcţionare a Pieţei Unice Europene, va

duce, la rândul ei, la creşterea competitivităţii Uniunii Europene şi va genera creşterea

veniturilor, aducând astfel beneficii pentru economia întregii Uniuni Europene. Politica

de Coeziune, coroborată cu politicile de protecţie a mediului şi politica egalităţii de şanse

conduce la promovarea unei dezvoltări durabile în cadrul Uniunii Europene.

Reducerea inegalităţilor este importantă pentru ca toate regiunile şi grupurile sociale să

poată contribui şi beneficia de pe urma creşterii economice a Uniunii Europene. Orice

stat membru sau regiune al cărei PIB înregistrează un nivel mai mic decât 75% din media

comunitară va primi alocări şi va beneficia de finanţări substanţiale în cadrul obiectivului

de convergenţă al politicii de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2007-2013

Cu un nivel actual al PIB de aproximativ 35% din media la nivel european, România,

având în vedere statutul său de membru al Uniunii Europene, este eligibilă pentru

sprijinul acordat în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, precum şi pentru sprijin în cadrul

Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană”.

Rapoartele anterioare privind situaţia economico-socială a regiunilor din Uniunea

Europeană indică faptul că Politica de Coeziune a reuşit să reducă disparităţile, în special

în cazul statelor membre mai puţin dezvoltate. Aceasta a avut o contribuţie majoră la

creşterea cu 10% a Produsului Intern Brut în ţări precum Grecia, Irlanda şi Portugalia

(1989-99) şi a dus la crearea sau menţinerea a 2,2 milioane de locuri de muncă la nivelul

Uniunii Europene în aceeaşi perioadă.

3. Instrumentele structurale ale Uniunii Europene

Politica de Coeziune a Uniunii Europene este finanţată prin instrumentele structurale. În

termeni financiari, aceste instrumente ocupă al doilea loc ca pondere în bugetul Uniunii

Europene, destinat politicilor europene.

În terminologia specifică perioadei 2007-2013, „Instrumentele structurale” cuprind:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE),

cunoscute şi sub denumirea de „Fonduri structurale”, şi Fondul de Coeziune (FC).

Pentru perioada 2007-2013, alocările anuale destinate României din aceste instrumente se

vor ridica la un nivel de aproape 3-4 ori mai mare faţă de nivelul fondurilor disponibile

prin „instrumentele de pre-aderare” ale UE - Phare, ISPA şi SAPARD. Alocarea

financiară globală a fost stabilită prin Decizia Consiliului Europei din decembrie 2005 la

cca. 3,8% din PIB (în sumă absolută de 19,7 miliarde Euro).

Fiecare instrument structural are o destinaţie specifică:

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR)

FEDR sprijină investiţii în diferite domenii, astfel:

• Investiţii în diferite tipuri de infrastructură, dezvoltarea de facilităţi de producţie şi

prelucrare, structuri instituţionale pentru noi afaceri, dezvoltarea turismului,

regenerare urbană, unităţi medicale, unităţi de învăţământ, îmbunătăţirea calităţii

mediului, precum şi dezvoltarea reţelelor locale şi regionale de transport şi a

mijloacelor de transport în comun, etc.

• Investiţii de tip sprijin financiar şi consultanţă pentru IMM-uri, dezvoltarea de

servicii pentru afaceri, cercetare şi dezvoltare, iniţiative de transfer tehnologic,

crearea capacităţilor pentru comunităţile locale, etc.

FEDR sprijină, de asemenea, investiţii în contextul iniţiativelor speciale de cooperare

transfrontalieră, transnaţională şi inter-regională în cadrul Obiectivului „Cooperare

Teritorială Europeană”.