- Capitolul I 1.1 Stiinta administrativa 1.2 Inceputul stiintei administrative - Capitolul II 2.1 Regimul politic 2.2 Fenomenul democratic 2.3 Politizarea administratiei publice 2.4 Perspective teoretice 2.5 Relatiile politico-administrative in diferite sisteme administrative europene (Danemarca, Suedia, Germania si Marea Britanie) 2.6 Prezentarea rolurilor administratiei publice in societatea democratica - Concluzie - Bibliografie
- Capitolul I 1.1 Stiinta administrativa Stiinta administrativa isi are identitatea in a doua jumatate a secolului al XX-lea, atunci cand in domeniul stiintific s-a format un punct de vedere diferit cu privire la problemele administrative, cand se pun bazele unei noi ramuri a stiintelor sociale- stiinta administratei de stat1 sau stiinta administratiei.Totodata, aparitia stiintei administrative este semnalata inca din secolul al XIX-lea, odata cu cea a a stiintei dreptului administrativ. Intr-o lucrare de stiinta adminsitratiei, evolutia istorica a gandirii acestui domeniu reprezinta o functie explicativa iar dintr-o anumita perspecitva, chiar "stiinta administratiei este o prelungire istorica, urmare a unei dezbateri pluriseculare"2. Parcurgand aceasta istorie vom observa cum se produc mai multe reprezentari ale fenomenului administrativ si mai multe convingeri corelative ale etapei sale care, totodata, se succed in functie de circumstanta social politica. 1.2 Inceputul stiintei administrative Inceputul stiintei administrative il putem regasi atat la institutiile germane din secolul al XII-lea unde se predau cursuri despre stiintele administrative cameralistice3 cat si in Franta, in etapa de consolidare a puterii statale. Un curent similar a aparut in aceeasi epoca, in tarile de limba germanica, current cunoscut sub numele de "Polizeiwssewnschaft" ( stiinta politica) sau " Kameralien " (stiinte camerale), denumire provenita din cuvantul latin " camera ", ce se refera la organizarea colegiala a institutiilor administrative din Prusia. - Capitolul II 2.1 Regimul politic Una din principalele probleme care nu si-a descoperit inca o forma de rezolvare in Romania de astazi este legatura dintre administratia publica si mediul politic. Este clar ca fiecare schimbare politica aduce dupa sine, majore schimbari in ceea ce priveste functiile de conducere in administratia publica.Astfel, in ultimii ani, acest fenomen al schimbarilor s-a atenuat datorita numeroaselor modificari legislative cat si datorita clasei politice care si-a schimbat treptat, atitudinea. Ilie Iovanas,op.cit.p.32 si urm 2Pierre Legendre, "Histoire de la pensee administrative francaise" in "Traite de la science administrative" op. cit, p.6 3Mihai T. Oroveanu, op. cit.,p.9 si urm.; Jerzy Starosciak, op. cit., considera ca cerintele formulate de stiinta cameralista la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea nu pot fi considerate ca adevarate inveputuri ale acestei discipline. "Regimul politic reprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de realizare a puterii,a relatiilor existente intre elementele care alcatuiesc sistemul social politic, relevand,mai ales,regimul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor"4. Astfel, regimul politic se refera la conditiile concrete de functionare a administratiei in relatiile cu politica iar regimul politic existent intr-o anumita tara, influenteaza destul de mult sistemul administrativ al statului respectiv. Functionarii din cadrul administratiei centrale au "supravietuit" numeroaselor schimbari politice realizandu-se o inversare a functiilor de conducere: conducatorul unei institutii o functie de adjunct iar adjunctul ii ia locul. In ceea ce priveste administratia locala, din cauza structurii mixte din punct de vedere politic (consilii locale si judetene), se intalnesc si in acest caz multe situatii similare situatiei din administratia centrala adica exista o continuitate de conducere a functionarilor aflati la conducere,ei trecand de la o functie politica la alta. Dupa cum am precizat mai sus, exista un impediment in dimensionarea fenomenului de schimbari deoarece exista mai multe elemente ce contribuie la acest fapt.In primul rand este vorba despre acele persoane care au fost inlocuite pe criterii politice si care au acces in functie in aceeasi modalitate, acceptand aceasta inlocuire ca ceva firesc.In al doilea rand,exista cazuri in care functionarii incearca sa se indeparteze din functie datorita incapacitatii sau chiar datorita unor fapte care sunt compromitatoare in justitie.Totodata, exista si personae care renunta la functia publica pentru a avea acces in sectorul privat deoarece veniturile sunt mai mari. Nivelul de politizare in domeniul administratiei publice este dificil de masurat chiar si in tarile care au democratia deja consolidata.Petters si Pierre observa faptul ca in acest sens, dovezile sunt "adesea subiective,anecdotice sau confuze"5. 2.2 Fenomenul democratic DEMOCRATIA este o forma de organizare si "carmuire" a unei societati prin intermediul careia ,poporul isi exprima atat direct cat si indirect, puterea.Regimul democratic admite existenta unei administratii de tip professional iar in consecinta, grupul uman al functionarilor si, in special cel al inaltilor functionari(birocratii), poate si trebuie sa coexiste cu diferite ideologii politice si va intervine, mai mult sau mai putin, in societate conform ideologiei partidului de la putere. In regimul democratic apar urmatoarele caracteristici specifice: 1. Democratia antreneaza in mod necesar descentralizarea care tinde sa incredinteze gestiunea colectivitatilor locale unor organe alese pe plan local. 2. Administratia se afla sub autoritatea directa a Guvernului, dar se organizeaza si functioneaza conform liniilor generale impuse de alesii poporului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).