I. INTRODUCERE 1. ARGUMENT 2. DEFINIREA CONCEPTELOR II. O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA EVALUARII 1. ISTORICUL EVALUARII 2. CONTEXTUL POLITIC AL EVALUARII 3. PROFESIA DE EVALUATOR III. TEORII ALE EVALUARII PROGRAMELOR 1 CARACTERISTICI GENERALE 2. PROGRAMAREA SOCIALA SI EVALUAREA IV EVALUAREA PROGRANELOR 1. SCOPURILE EVALUARII 2. ACTORII EVALUARII 3. EVALUAREA CALITATIVA 4. TIPOLOGIA EVALUARII 5. MODELE DE EVALUARI V CONCLUZII PRIVIND EVALUAREA PROGRAMELOR IN ADMINISTRATIA PUBLICA DIN ROMANIA VI STUDIU DE CAZ
I. INTRODUCERE 1. ARGUMENT Dezvoltarea actuala a societatii si ritmul in care ea se produce constrange la aplicarea unor schimbari majore in modul de gandire si de realizare a unor obiective mai vechi sau a unora noi, care apar cu fiecare pas facut inspre o lume moderna, in care cetateanul sa simta ca se afla pe primul loc in ierarhia preocuparilor institutiilor publice. In ultimul timp s-a facut tot mai clar comparatie intre sectoarele care ofera servicii si produse cetatenilor, si anume intre sectorul public si cel privat. S-a ajuns astfel la concluzia ca domeniul privat este net superior celui public la capitolul calitatii serviciilor oferite cetatenilor. Din aceasta cauza, decidentii din domeniul public au ajuns la concluzia ca trebuie corelata calitatea serviciilor publice cu cea a celor oferite de catre firmele din domeniul privat. Cu toata bunavointa de a realiza respectivul obiectiv, managerii serviciilor publice au intampinat si mai intampina inca dificultati legate de cadrul legal in care isi desfasoara activitatea sau legate de constrangerile venite din diferite domenii ale vietii publice: politic, economic (bugetarea progranelor derulate si a serviciilor oferite), social (individualitatea cetatenilor carora li se adreseaza serviciile si din aceasta cauza imposibilitatea satisfacerii fiecarei nevoi). Aceste constrangeri duc la o crestere a ineficientei serviciiloe publice, ineficienta care este resimtita de catre cei care beneficiaza de respectivele servicii: cetatenii. In aceste conditii, incep sa apara preiuni care au ca scop imbunatatirea serviciilor oferite de institutiile publice. Mass-media are un rol important in acest sens, deoarece, prin insasi menirea si misiunea sa, ea devine vocea care exprima nemultumirea mai multor grupuri sociale vis-a-vis de eficienta serviciilor publice. Desi partidele politice sunt privite in general ca fiind cele care prin interventii subiective duc la ingreunarea si incetinirea activitatilor acestor servicii, ele se pot regasi uneori printre cei care reactioneaza vehement la modul in care se desfasoara activitatea in interiorul institutiilor publice. Alte grupuri care au influenta asupra modului de realizare a misiunilor si a calitatii serviciilor sunt sindicatele, grupurile de lobby sau diferitele grupuri organizate, care sunt unite din cauza unor interese comune. Aflati in situatia de a depasii aceste obstacole din calea modernizarii serviciilor proprii, managerii din institutiile publice au fost nevoiti sa gaseasca modalitati de inlaturare a partilor nesatisfacatoare din programele proprii. Intr-un astfel de context, a aparut o modalitate de a rezolva probremele: evaluarea de programe. Prezenta lucrare are ca scop prezentarea acestui instrument de realizare a obiectivelor institutiilor publice. Evaluarea este o activitate tot mai necesara in contextul care se schimba tot mai repede la noi in tara dar si in intreaga lume. Romania trebuie sa tina pasul cu schimbarile care se produc in jurul ei si in sistemele din care face parte sau din care doreste sa faca parte. In acest scop, trebuie sa se realizeze schimbari in ceea ce priveste structura, organizarea, functionarea si controlul activitatilor serviciilor publice. In contextul unei reforme administrative, apare necesitatea unor noi abordari manageriale. O asemenea viziune noua asupra managementului serviciilor publice este necesara, iar aceasta necesitate poate fi demonstrata daca se identifica diferentele intre domeniul public si cel privat. In primul rand, finalitatile celor doua domenii sunt diferite: activitatile din domeniul privat vizeaa realizarea unui profit cat mai mare, pe cand in cazul domeniului public o formulare de genul "satisfacerea interesului public" lasa loc multor interpretari datorita modului vag de exprimare. Trebuie deci gandita o noua formulare pentru finalitatea serviciilor publice si trebuie identificate modalitatile de realizare a acestora fara a ingreuna activitatea din domeniu. Cu toate ca fiecare cetatean plateste impozite statului, nu putem afirma ca serviciile publice sunt remarcabile din punct de vedere financiar asa cum sunt cele din domeniul privat. Calitatea serviciilor oferite de cele doua domenii difera datorita faptului ca in aria privata exista competitie acerba intre furnizorii de servicii si doar cei puternici supravietuiesc, pe cand in sectorul public, serviciile se bucura de cvasi-monopol. Din aceasta cauza managerii nu se straduiesc sa imbunatateasca calitatea serviciilor lansate pe piata. Din moment ce nu exista concurenta (in majoritatea cazurilor), lipseste preocuparea de a contracara amenintarile venite din afara sistemului. Managerii trebuie sa ia in calcul su faptul ca trebuie sa conduca institutiile publice caracterizate de o complexitate ridicata, cu misiuni multiple si care sunt supuse influentelor din mediul exterior. Principalele influente carora trebuie sa le faca fata sunt cele venite din mediul politic si care au dublu aspect: - aspect pozitiv (natural) - fara controlul mediului politic, administratia ar crea si dezvolta structuri noi si fara justificare valida; - aspect negativ - mediul politic creeaza constrangeri care duc la scurtcircuitarea activitatilor din serviciile publice (apar fenomenele de clientelism, nepotism etc) Avand in vedere aceste aspecte, managerii de la varful ierarhiei trebuie sa adopte in cadrul reformei administrative un nou tip de management, care sa responsabilizeze actorii participanti la procesele din sistem Asteptarile si nevoile celor care sunt beneficiarii serviciilor oferite de administratia publica de astazi sunt radical diferite fata de cele existente cu mai multi ani in urma. Ele se bazeaza pe o inversare a rolurilor: asteptarile nu mai vin din partea administratiei ci din partea cetatenilor care au pretentii crescute fata de serviciile publice si fata de modul in care sunt tratati de acestea. Pretentiile lor se bazeaza in principal pe drepturile fundamentale ale omului, pe principii constitutionale sau pe faptul ca platesc impozite pentru ca statul sa le furnizeze anumite servicii. Cetatenii se asteapta sa primeasca raspunsuri personalizate din partea administratiei publice, doresc sa se simplifice procedurile si demersurile administratie si sa li se rezolve problemele in timp util. Niciodata aceste cerinte nu vor putea fi satisfacute de catre o administratie de tip clasic, birocratic, datorita modului de organizare si datorita competentelor acesteia. Pe masura ce societatea cunoaste noi dezvoltari, cetatenii isi largesc sfera de astepari in ceea ce priveste serviciile pe care administratia publica i le ofera. Apare astfel necesitatea crearii unui serviciu public performant, care sa faca fata cerintelor tot mai diverse ale publicului.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
