Europenizarea administrației publice locale în România

O prima definite poate fi data de Claudio Radaelli in lucrarea ,,Europenisation: solution or problem?" Europenizarea reprezinta un proces de: constructie, difuziune, institutionalizare a unor reguli formale si informale, proceduri, paradigme politice, stiluri si ,,modalitati de a face ceva" (ways of doing things), precum si de convingeri si norme comune, care sunt mai intai definite si consolidate in cadrul politicilor UE si mai apoi incorporate in logica discursului intern (national si subnational), a structurilor politice si a politicilor publice.

Definitia oferita in cadrul cursurilor de SAE conform careia europenizarea se refera la impactul politicilor europene asupra statelor membre, candidate si asupra altor tipuri de state este adaptata in cazul de fata cu urmatoarea: "impactul acquisului comunitar asupra administratiilor nationale prin mijlocirea aderarii si in perspectiva integrarii europene" .

In ceea ce priveste administratia publica, aceasta poate fi caracterizata drept un ansamblu de autoritati al caror scop este organizarea si executarea politicilor publice prin sase etape: receptarea preferintelor cetatenilor, introducerea acestora pe agenda politica, apoi formularea politicilor si adoptarea lor, urmata de punerea in aplicare a acestora si evaluarea implementarii lor. "Administratia publica in unitatile administrativ-teritoriale( administratia publica locala) se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit" . Principiul autonomiei locale si descentralizarii este unul dintre principiile de baza in organizarea democratica a unei administratii publice si indica faptul ca administratia publica este organizata in teritoriu, elaborand politici locale in numele cetatenilor.

Europenizarea este un aspect important deoarece ,,atunci cand politicile Uniunii Europene devin modele institutionale fixe,statele membre nu pot reactiona decat limitat,gasind in marja minima de discretie acordata modalitatea optima de integrare a schimbarii comunitare sugerate"

Pornind de la cele deja definite vom analiza gradul de europenizare al administatiei publice locale din Romania,ajutandu-ne de date oficiale dar si de literatura de specialitate care a analizat fenomenul.

Inainte de a vorbi de o ,,europenizare a administatie publice" ar fi interesant sa analizam ,,europenizarea societatii" in sine. Prof Cristian Preda afirma " In perspectiva de a deveni membra a Uniunii Europene,paradoxul administratie publice romanesti consta in faptul ca avem simultan un exces si un deficit de administratie.Prea multa si prea putina administratie in aceelasi timp" Asadar, problema nu consta in armonizarea cu legislatia europeana ci" un imperativ ratat de reinovare a administratiei publice,, In Romania ar fi necesara o noua modificare a Legii 215 pentru o mai buna armonizare cu dreptul european, dar si o regandirea a rolului functionarului public.Un prim pas ar putea fi o informatizare agresiva.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2007 Romania, alaturi de o alta tara ex-comunista, Bulgaria, a facut poate cel mai important pas de la denuntarea regimului totalitar: aderarea la Uniunea Europeana. Sistemul socio-politic si administrativ romanesc cunoscuse schimbari in ultimele doua decenii, insa, surprinzator sau nu, acestea s-au nascut in mare parte odata cu aparitia termenului "Uniunea Europeana" in cadrul aceluiasi sistem.

Politica de extindere a Uniunii Europene a condus la rezultatul din prezent: 27 de state membre. Insa drumul parcurs de diferitele state pana la statutul de membru al Uniunii presupune mai multe etape cum ar fi depunerea unei candidaturi, primirea unui aviz favorabil pentru inceperea negocierilor de aderare, supunerea la unele evaluari periodice privind progresele inregistrate in timpul aderarii. Asadar, pentru a face parte din marea familie comunitara era(si inca este) necesar indeplinirea anumitor criterii de aderare. Pe scurt, acestea sunau asa: un sistem institutional democratic, o economie de piata functionala si o capacitate administrativa consolidata . Asa cum mentiona si Verheijen, extinderea spre estul Europei a fost "prima care a acordat o atentie deosebita capacitatii administrative, transformand-o intr-un criteriu de aderare".

Prin urmare, din moment ce administratia publica din Romania era supusa unei supravegheri din partea UE, iar tara noastra a reusit in final sa adere la UE, rezulta ca un prim fel de europenizare a existat prin faptul ca administratia publica romaneasca, atat la nivel national, cat si local, a raspuns cerintelor formulate in criteriul de aderare. De remarcat sunt si procesele de twinning in care a fost implicata administratia, proiecte care au primit calificative pozitive in termeni de capacitate de absorbtie din partea beneficiarului si preluarea aquisului comunitar .

Conform definitiei propuse mai sus, europenizarea presupune un transfer de politici de sus in jos, adica de la administratia UE la administratia statelor. Deci este nevoie ca aceste politici sa gaseasca in Romania cadrul necesar pentru a putea fi aplicate si dezvoltate. Daca acest cadru administrativ exista si in ce masura el a fost modificat reprezinta o posibila explicatie la modul cum s-a produs europenizarea, cu precadere la nivel local.