1. Definirea coruptiei 2. Cauzele coruptiei si conditiile favorizante 3. Mecanisme ale coruptiei 4. Efectele coruptiei 5. Prevenirea si combaterea fenomenului de coruptie. 6. Studiu de caz - Cazul lui Constantin Catalin Chelu 7. Bribe Payers Map 8. Concluzii Bibliografie
Motivatia alegerii acestei teme,o reprezinta dorinta de a intelege si prezenta,intr-un mod cat mai detaliat,un model comportamental foarte raspandit,in cadrul functionarilor oficiali sau a reprezentantilor aceleiasi comunitati. Coruptia reprezinta un subiect foarte complex ,intalnit in aproape orice domeniu,lupta impotriva coruptiei fiind una care dateaza de cativa ani buni,rezultatele nefiind insa pe masura asteptarilor,coruptia ramanand o problema a societatii romanesti. Tema acestei lucrari constituie un subiect de actualitate, si anume asigurarea standardelor etice in sistemul administrativ fiind un obiectiv important pentru guvernul oricarui stat membru al Uniunii Europene. Orice guvern isi doreste o administratiei mai eficienta, inlaturarea coruptiei si a altor abateri grave din sistem. Pentru a intelege mai bine fenomenul de coruptie vom parcurge impreuna atat aspecte teoretice cat si practice ale acestui subiect si vom incerca sa elaboram o serie de politici anticoruptie,imperios necesare administratiei publice romanesti. " Coruptia este o boala care se agraveaza hranindu-se din ea insasi!" Introducere Diversitatea sarcinilor pe care le are de indeplinit administratia publica necesita o extrem de variata gama de sarcini realizate prin serviciile publice, ca si un personal cu pregatire profesionala diversa. Satisfacearea nevoilor cotidiene ale colectivitatii, a nevoilor omului care traieste intr-o grupare organizata, ramane finalitatea esentiala si singura justificare a administrasiei publice, atat de diversificata, mai ales in serviciile sale catre populatie. Privita din punct de vedere sociologic, administrasia publica nu reprezinta altceva decat o suma de colectivitati umane care organizeaza anumite actiuni in favoarea altor oameni. Functia publica este privita prin natura sa ca o functie sociala1; aceasta implica de la inceput ca acela care o exercita sa aiba o veritabila vocatie de a se preocupa de cauza publica. Deontologia2, ramura a Eticii, este stiinta care studiaza obligatiile si comportamentul celor care practica o anumita profesie. In cazul functiei publice, scopul Deontologiei este reprezentat de realizarea eficientei serviciului public si satisfacerea nevoilor cetateanului.Eficienta nu reprezinta numai rezultatul unei bune organizari si conduceri a unei activitati. Obtinerea unei eficiente maxime depinde si de gradul de constinciozitate de atitudinea constiincioasa fata de indatoririle de serviciu ale functionarului public. In cazul in care functionarul public are o situatie juridica bine stabilita si ii sunt asigurate unele drepturi care sa-i permita desfasurarea activitatii in bune conditii si asigurarea unui trai decent, el se va putea dedica intru totul activitatii autoritatii sau institutiei publice din care face parte.In aceste conditii, el isi va indeplini cu constiinciozitate sarcinile de serviciu si va pune in exercitiul functiei toate cunostintele si calitatile sale. Persoana care ocupa o functie publica, pe langa obligatiile profesiei dobandite prin studii, are o serie de obligtii cu caracter moral, fie scrise, fie nescrise, si care circumscriu etica profesiei de functionar public. Toate aceste datorii morale pe care un functionar le respecta pe durata exercitarii unei functii publice poarta generic denumirea de ,,deontologie". Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica3 a recomandat statelor membre sa asigure institutii functionabile si sisteme de promovare a conduitei etice in serviciul public.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
