CAPITOLUL I Consideratii introductive 4 I.1. Conceptul de administratie publica 4 I.2. Conceptul de functie publica 15 I.3. Conceptul de functionar public 19 CAPITOLUL II Drepturile si indatoririle functionarilor publici 24 II.1. Drepturile functionarilor publici 24 II.2. Indatoririle functionarilor publici 26 II.3. Cariera functionarilor publici 28 II.4. Responsabilitatea functionarilor publici 31 CAPITOLUL III Managementul functiilor publice si al functionarilor publici 35 III.1. Agentia Nationala a Functionarilor Publici 35 III.2. Recrutarea si selectia functionarilor publici 39 III.3. Formarea profesionala a functionarilor publici 42 III.4. Modificarea si incetarea raportului de munca al functionarilor publici 47 CAPITOLUL IV Raspunderea juridica a functionarilor publici 49 IV.1. Aspecte generale 49 IV.2. Raspunderea disciplinara a functionarilor publici 50 IV.3. Raspunderea contraventionala a functionarilor publici 59 IV.4. Raspunderea civila a functionarilor publici 60 IV.5. Raspunderea penala a functionarilor publici 62 CAPITOLUL V Regimul juridic al personalului contractual din administratia publica 64 V.1. Regimul contractual al functionarilor publici 64 V.2. Drepturile personalului contractual 65 V.3. Obligatiile personalului contractual 68 CAPITOLUL VI Regimul juridic al managerilor publici 70 VI.1. Formarea, evaluarea si activitatea managerilor publici 70 VI.2. Profilul managerului public 77 VI.3. Salarizarea managerilor publici 80 VI.4. Institutii publice cu rol de coordonare a activitatii managerilor publici 81 CAPITOLUL VII Concluzii 87 BIBLIOGRAFIE 91
CAPITOLUL I CONSIDERATII INTRODUCTIVE I.1. Conceptul de administratie publica Societatea ca mod de organizare al existentei desemneaza intregul camp de actiune uman: sistemul social, comportamentul, personalitatea individului, mediul fizic si organic, sistemul cultural etc. Caracteristica societatii o constituie ordinea normativa comportamentala prin care viata unei populatii este organizata in mod colectiv. Ca ordine, este alcatuita din valori si norme, iar ca si colectivitate, ofera o conceptie anume despre calitatea de membru, prin care se disting indivizii care-i apartin sau nu. Alcatuita dintr-un sistem normativ de ordine, din statusuri, drepturi si obligatii apartinand membrilor, pentru a putea supravietui si dezvolta, comunitatea umana trebuie sa mentina integritatea unei orientari culturale intelese si respectate de catre membrii sai, ca baza pentru identitatea sociala. Realizarea unei ordini normative solicita existenta unui conformism, cu asteptari comportamentale stabilite prin norme si valori, dar si a unui mecanism de constrangere, legat de necesitatea interpretarii autoritate a obligatiilor institutionalizate. Pentru toate acestea statul infiinteaza servicii publice, de mentinere a ordinii, de educatie, finante publice, de paza a granitelor tarii, administrarea domeniului public etc. Aceasta insiruire de servicii publice, organizate alcatuiesc administratia publica. Administratia publica este o categorie atat de abstracta si variata, incat se poate descrie in termeni diferiti: "Administratia publica este activitatea prin care se realizeaza scopurile si obiectivele guvernului" (J.I. Corson si J.P. Harris). "Administratia publica este in principal preocupata de mijloacele pentru implementarea valorilor politice" (J. Pfiffner si R. Presthus). "Procesul administratiei publice consta in actiunile de realizare a intentiei sau dorintei guvernului" (D.J. Waldo) Din aceste definitii, dar si ale altor autori (D.H. Rosenbloom, P. Negulescu, I. Alexandru, A. Iorgovan) se poate concluziona faptul ca administratia publica, ca multe alte stradanii umane este dificil de definit, dar oamenii au cu totii un sens al acesteia, desi sunt pareri diferite despre cum ar putea fi realizata. Administratia publica implica activitate, are legatura cu politica, tinde sa fie concentrata in ramura executiva a guvernarii, difera de administratia privata si este preocupata de aplicarea legii. Administratia publica reprezinta ansamblul proceselor manageriale si de executie de natura politica si juridica prin care se realizeaza mandatele guvernarii legislative, executive si judecatoresti in scopul asigurarii reglementarilor si serviciilor necesare societatii in ansamblu, dar si componentelor acesteia. Din punct de vedere etimologic, termenul administratie provine din latinescul "ad minister" - a servi pentru. In limbajul curent, a administra inseamna a conduce, a aranja, a dirija activitati publice si private. S-a ajuns astfel sa se inteleaga prin administrator un fel de slujitor, supus al cuiva, iar prin a administra, actiunea de a servi la ceva, o activitate infaptuita la ordinele cuiva, un ministru in acceptiunea mentionata fiind considerat un fel de slujitor al societatii. Daca activitatea prestata are drept scop realizarea unor interese particulare vorbim de o administratie particulara, iar daca are ca scop un interes general, de nivel national sau local, suntem in prezenta unei administratii publice. De regula, interesul general este exprimat, direct sau indirect, in actele politice si juridice ale celor ce detin puterea, ceea ce face ca activitatea prestatoare in cauza sa aiba in principiu, caracter politic, prin ea punandu-se in executare decizia politica si juridica. Termenul de administratie provine din limba latina, "administer" traducandu-se prin: agent, ajutator, servitor, sau intr-un alt sens, instrument. Verbul "administro" inseamna a da o mana de ajutor, a conduce sau a dirija. Cuvantul "administer" aproape sinonim cu "minister" - care inseamna servitor, ingrijitor, ajutator - s-a format din radacina "minus" - "minor", care inseamna mai putin si din prefixul "ad", care arata directia, "sensul" si subliniaza starea de inferioritate in raport cu "magister", ce se traduce prin cel care comanda, superiorul, seful - cuvant care s-a format din "magis" care inseamna mai mult. Dictionarul limbii romane retine pentru verbul "a administra", explicatia: a conduce, a carmui, iar pentru "administratie" - totalitate, autoritatilor administrative existente intr-un stat, sectie sau serviciu, care se ocupa de probleme administrative ale unei institutii sau agent economic. "Dictionary of American Government and Politics" retine pentru cuvantul "administration" mai multe sensuri, si anume: 1. Conducerea si indrumarea afacerilor guvernelor si institutiilor; 2. Termen colectiv pentru toti oficialii din aparatul guvernamental; 3. Executarea si implementarea politicii publice; 4. Timpul in care se afla in functie un sef executiv, precum presedinte guvernator sau primar. Astfel, administratia Carter inseamna acei an (1977-1981), cand Jimmy Carter a fost presedintele Statelor Unite; 5. Supravegherea averii unei persoane decedate pentru a se plati taxele si a se repartiza bunurile si averea catre mostenitori. In limbajul curent, termenul "administratie" este utilizat in mai multe sensuri. Astfel, prin administratie se poate intelege: continutul principal al activitatii puterii executive a statului; sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva; conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale; un compartiment (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productive sau institutii social-culturale, care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
