Analiza Distribuției Teritoriale a IMM la Nivel Regional în România

Rezumat

Ponderea semnificativă pe care o deţin IMM-urile în economia românească (99, 6% din totalul întreprinderilor active în anul 2009), dinamica ridicată a acestora, importanţa care se acordă acestui sector în politicile de dezvoltare naţională, regională şi locală sunt argumente care evidenţiază rolul tot mai mare, pe care sectorul antreprenorial îl are în dezvoltarea economică a fiecărei regiuni. Intreprinderile mici şi mijlocii contribuie la diminuarea rolului monopolist al marilor întreprinderi, la creşterea competiţiei şi generează, prin mobilitatea şi flexibilitatea care le sunt specifice, un impact puternic asupra procesului de adaptare a producţiei la cerintele pieţei. De aceea, ele reprezintă sectorul economic cel mai dinamic şi profitabil din România şi cu cele mai mari perspective de dezvoltare.

Chiar dacă firmele mari rămân un factor cheie în restructurarea sistemului de producţie, activitatea IMM-urilor este considerată ca fiind strategică pentru reconstrucţia economică a fiecărei regiuni, cu condiţia ca IMM-urile să fie incluse într-un mediu bine structurat, într-o reţea teritorială coerentă, verigi producătoare, relaţii, schimburi între acestea şi alţi agenţi economici cum sunt băncile, camerele de comert, administraţia publică locală, instituţiile de studii superioare, firmele de consultanţă. Dezvoltarea economică locală trebuie văzută, deci, ca un proces dependent de inovaţie şi antreprenoriat.

Cuvinte cheie

antreprenoriat

centre urbane

repartiţiei teritorială

evaluarea impactului

Introducere

Importanţa întreprinderilor mici şi mijlocii derivă, mai ales, din mărimea şi structura lor, care le permit să aibă flexibilitatea şi abilitatea necesare inovaţiei, stabilirii unor legături strânse cu comunitatea prin valorificarea optimă a resurselor locale, creării de noi locuri de muncă, diversificării şi dezvoltării economice şi sociale la nivelul unui teritoriu şi, mai ales, adaptării la condiţii economice neprielnice. Astfel, IMM-urile sunt percepute ca un element de creştere economică şi stabilitate, ce influenţează dezvoltarea, în special, la nivele inferioare, respectiv cel local şi regional.

Stadiul cercetărilor efectuate în tematica investigată

Pe baza datelor statistice, s-a realizat o analiză de ansamblu a sectorului antreprenorial din Regiune Nord-Est, punându-se accentul pe evidenţierea factorilor care au determinat apariţia şi dezvoltarea IMM-urilor în aceasta regiune, pe analiza evoluţiei numerice, a domeniului de activitate, dar şi a repartiţiei teritoriale a acestora. În analiza repartiţiei teritoriale a întreprinderilor mici şi mijlocii s-a ţinut cont de factorii care au dus la apariţia acestora şi la diferenţierea teritorială a lor. Factorii sunt în strânsă conexiune cu valenţele spaţiului respectiv, însă pot apărea situaţii de reconversie a activităţii când nu mai putem vorbi de o legătura între localizare şi activitatea practicată. S-a încercat, de asemenea, realizarea unei regionări geografice a Regiune Nord-Est în raport de complexitatea şi dinamica numărului de iniţiative antreprenoriale, delimitându-se la nivelul întregului spaţiu areale cu dinamici antreprenoriale diferite: arii foarte active din punct de vedere antreprenorial – ce se suprapun marilor oraşe din Regiunea Nord-Est, arii active din punct de vedere antreprenorial- ce se contureaza de-a lungul axelor majore de circulaţie, în special, a acelora ce leagă centrele urbane importante ale regiunii, arii modeste din punct de vedere antreprenorial - ce se suprapun spaţiilor rurale şi sunt cele mai extinse la nivelul Regiunii Nord-Est. Aceste areale sunt rezultatul îmbinării unor factori pozitivi sau negativi, care au avantajat sau au dezavantajat o zona în procesul de dezvoltare a sectorului antreprenorial. În vederea conturării unei imagini generale asupra gradului de dezvoltarea a acestui sector s-a încercat realizarea unei hărti a Regiunii Nord-Est, la nivel de comună, reprezentând numărului de IMM-uri la 1000 de locuitori.

Evaluarea impactului sectorului antreprenorial asupra dezvoltării locale în Regiunea Nord-Est, s-a facut prin prisma analizei rolului acestora în valorificarea optimă a resurselor naturale locale, a excedentului de forţă de muncă, a schimbărilor care apar în structura internă a localităţilor (clădiri, infrastructura de transport, dezvoltarea sectorului serviciilor etc.), dar şi a altor efecte indirecte ale acestora la nivel de microscară. De asemenea, analiza unor indicatori de performantă ai IMM-urilor din Regiunea Nord-Est, cum ar fi : numărul de angajaţi, cifra de afaceri, valoarea investiţiilor la nivelul diverselor categorii de întreprinderi contribuie la evidenţierea rolului acestor întreprinderi în dinamica economică a regiunii.

Pentru o mai bună înţelegere a modului în care funcţioneaza întreprinderile mici şi mijlocii, a factorilor care au determinat apariţia acestora, cât şi a modului în care acestea influenţează dezvoltarea locală s-au realizat mai multe studii de caz asupra unor IMM-uri situate atât în mediul rural, cât şi în mediul urban. În toate cazurile s-a aplicat antreprenorilor un chestionar, utilizarea acestui instrument prezentând o serie de avantaje : cunoaşterea directă a motivelor antreprenorilor de a demara afacerea şi a factorilor locali care au venit în sprijinul alegerii locaţiei întreprinderii, evoluţia firmei de-a lungul timpului, observarea pe teren a impactului acesteia asupra dezvoltării locale, etc.

În urma celor prezentate mai sus, putem afirma că obiectivele prevăzute iniţial în cadrul proiectului de cercetare au fost atinse în cea mai mare parte. Dificultăţile întâmpinate au fost legate, în cele mai multe cazuri, de colectarea datelor statistice şi de faptul că datele scriptice nu coincid întotdeauna cu cele de pe teren. Deşi este o temă de mare actualitate, ea este puţin abordată de geografii români, tocmai datorită dificultăţilor care apar în colectarea datelor, nu atât a celor legate de numărul întreprinderilor mici şi mijlocii, ci mai ales de domeniul de activitate al acestora, care diferă foarte mult de cel anunţat la înfiinţare la Registrul Comertului.

Expunerea problemei

Analiza repartiţiei teritoriale a IMM-urilor din Regiunea Nord-Est evidenţiază existenţa unor arii cu grade diferite de concentrare a IMM-urilor. Aceasta diferenţiere geografică teritorială a fost influenţată de o serie de factori cu caracter local, care au favorizat sau limitat dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii într-un anumit spaţiu (veniturile populaţiei, numărul de oportunităţi şi diversitatea acestora, cultura antreprenorială, prezenţa unor minorităţi etnice, nivelul de dezvoltare al căilor de comunicaţie, apropierea sau depărtarea localităţilor rurale de un centru urban important, etc).

Primele întreprinderi mici şi mijlocii au apărut în marile centre urbane, acolo unde concentrarea de populaţie şi veniturile realizate în primul an al tranziţiei, la care se adaugă deficitul clar înregistrat în domeniul activităţii comerciale, au permis dezvoltarea micilor întreprinderi din sectorul vânzarilor en detail. Astfel, cele dintâi “ apariţii “ au fost chioşcurile – construcţii metalice care adaposteau mici magazine cu de toate. Partea negativă a acestora a fost că, ele nu se încadrau în arhitectura străzii, ocupau în mod nepotrivit spaţiul public şi creau o imagine neplacută. Apariţia lor este explicată de costurile reduse de construcţie, amplasare şi întreţinere şi de faptul că ele se puteau umple imediat cu marfă. Ele au marcat destul de mult timp perioada primilor ani de după 1989. Cu timpul, firmele ce activau în chioşcuri s-au mutat în apartamentele de la parterul blocurilor sau în vechile spaţii comerciale ce existau şi înainte de 1989. Au început să apară tot mai multe firme, mai ales în domeniul comerţului şi serviciilor, pe arterele principale ale cartierelor, extinzându-se treptat dinspre centru spre periferia oraşelor. Deci, principalele oraşe ale Regiunii Nord-Est (Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Suceava) au constituit cele dintâi nuclee de apariţie a IMM-urilor, favorizând procesul de concentrare a acestora şi de diversificare a profilului de activitate, ca urmare a cererii tot mai variate de produse. De asemenea, în mediul rural, în funcţie de veniturile unor antreprenori locali au început să apară primele « boutique-uri » în domeniul comerţului, puţine la număr (1-2 pe localitate) şi de regulă în centrul de comună, prin preluarea vechilor cooperative. Apariţia acestora a fost condiţionată de nivelul câstigurilor realizate de populaţia satelor respective, de puterea lor de cumpărare. Un dinamism mai accentuat decât cel din mediul rural, l-au avut micile orase cu funcţie de centre polarizatoare spre care graviteaza o serie de localităţi rurale (Vaslui, Bârlad, Botoşani, Paşcani, Târgu-Neamţ, etc. ), în care şi înainte de 1989 erau dezvoltate o serie de servicii.